In perioada aceasta cand fr. Petrica Dugulescu s-a dus la Domnul ar fi intelept sa ne gandim fiecare la viata noastra. Asta poate fi viata ta!
Lună: ianuarie 2008
Efectele unui Joint asupra creierului
Am primit pe yahoo messanger de la un baiat pe care nu il cunosc prea bine, l-am intalnit pe “ocazii” un site de licitatii, si el a dat o invitatie la toti prietenii lui pe mess sa vina la o petrecere ca va fi distractie mare si vom avea tigarete (iarba), etc.
Nu stiu cat va este voua de familiara “iarba” aceea, prin natura profesiei a trebuit sa ma ocup de domeniul acesta putin. Iarba de care se vorbeste sau care se consuma la petreceri, sau prin scoli, licee, etc. este canabis, mariuhuana sau “joint” cum mai este numita. As vrea sa spun cateva cuvinte pentru cei ce poate au folosit datorita anturajului aceasta substanta si nu au stiut ce au consumat sau poate pentru cei ce aveti frati, copii sau cunostinte care consuma asa ceva. Continuă lectura „Efectele unui Joint asupra creierului”
Cum deosebesti un lup de o oaie ?
Pentru ca am vazut o ingrijorare in ultimul timp pe blogosfera cu privire la caracterul celor ce scriu m-am gandit la urmatoarea problema.
Cum deosebesti un lup de o oaie?
La inceput este mai greu pentru ca lupii sunt imbracati in piei de oaie, cum spune Domnl Iisus. Adica atat lupul cat si oaia (vorbesc de credinciosi aici) au acelasi limbaj, acelasi comportament in aparenta, nu sti cum sa ii deosebesti.
Exista insa niste indicii care ii deosebesc: lupul se lupta sa manance oi, pe cand oaia se lupta sa manance iarba, hrana. Adica daca vezi pe cineva cu spirit de “jurnalist” sau “politician” (pe cine sa inghita, sa doboare, etc.) ala este un lup. Insa daca vezi pe cineva care este insetat dupa Cuvantul lui Dumnezeu si dupa orice este bun si de folos, aceea este o oaie pe care o pastoreste Hristos.
Am scris asta atat pentru evanghelici ca sa discearna, cat si pentru ceilalti ca sa isi dea seama si ei.
Omul nu poate cadea dintr-o data
“… nu este nimeni care sa faca minuni in Numele Meu si apoi sa Ma poata vorbi de rau imediat” (Marcu 9,39)
Am auzit desea pe unii spunand: “Nu stii ce sa mai crezi, cei mai mari lideri crestini ajungi sa descoperi ca traiesc in pacate mari si grele… Sunt complet derutat! Nu stiu ce sa mai cred! Daca iei fac asta, ce sa ma mai astept de la mine? »
Versetul de mai sus spune : « nu este nimeni care sa faca minuni in Numele Meu si apoi sa poata vorbi de rau apoi imediat » Eu il cred pe Domnul Iisus. Eu personal am vazut oamni care au cazut din functii destul de inalte ale slujirii dar nu am fost prea mirat de asta. Ii vedeam cand ma uitam cu bagare de seama ca ei nu « faceau nici o minune » Parca erau niste oameni care nu stiu cum puse-se mana pa posturile acelea. Trebuie sa te uiti la roadele lor. Dupa asta ii cunosti. Daca tolerezi in frunte un “tap”, om fara puterea de a face minuni (care vine de la Dumnezeu dar omnul daca este predat lui Dumnezeu fa face minuni), atunci nu trebuie sa te miri sa Satana il tranteste in cele mai rele pacate ca sa dezorienteze si sa imprastie turma.
Am vazut ca unele sisteme bisericesti chiar si in mediile evenghelice sunt foarte “pacatoase”, adica sunt promovati si tinuti apoi in functii oameni care nu au Duhul sau nu stunt ai Domnului. Nu este suficient talentul uman, abilitatea intelectuala, si satana are nevoie exact de aceste lucruri cand lucreaza printr-un om. Aceste abilitati ajuta pe om sa fie mai sfant dar si sa pacatuiasaca mai bine, cand stapanul este altul. Deci criteriul ar trebui sa fie acesta, sa inalte pe Fiul si sa fie plin de Duhul Sfant. Trebuie ca persoana vinina sa se manifeste in ei si prin ei. Asta nu se poate asa peste noapte, sau cum spun unii : « Va invata el cu timpul !»
Eu cred ca asta este explicatia de ce anumiti oameni cad asa de tare in vre-un pacat, incat dezorieteaza crestinatatea de pretutindeni. Iisus spune : « nu este nimeni care sa faca minuni in Numele Meu si apoi sa poata vorbi de rau imediat” Nu se poate asta ! Omul nu cade dintr-o data, ci treptat de-a lungul timpului. Si daca este om sfant, el singru nu isi mai permite functia. Oamenii cad tare pentru ca cel in cauza s-a ascuns si noi i-am permis sa se ascunda. Sau l-am luat dupa cuvinte, marturie si nu dupa fapte, dupa roade, cum spune Domnul.
Asa ca fiti pe pace in privinta celor ce cad rau de tot. Eu il cred pe Domnul Iisus, astfel m-as clatina si eu ca altii.
Inaltati pe Fiul!
Astazi mai multi lideri religiosi incep sa nu mai foloseasaca bine arma pe care o au: Scripura.
Oare care ar trebui sa fie misiunea lor?
Misiunea si lucrarea lui Ioan botezatorul era: Sa inalte pe Fiul. Au venit la el ucenicii cu un spirit de competitie: “Invatatorule uite ca Cel despre care ai marturisit, boteaza si toti oamenii se duc la El”. Ioan a raspuns: “El trebuie sa creasaca iar eu sa ma micsorez”. (Ioan 3,30)
Misiunea noastra care este ? Eu cred ca prin darul nostru personal toti trebuie sa inaltam pe Fiul, nu trebuie sa inaltam un cult, un om, o biserica. Si eu iubsc “sfintii care sunt in tara” dar impreuna cu ei trebuie sa inalt pe Fiul. Nu trebuie sa ii inalt pe iei sau sa fac competitie. Asa fac multi si se pripesc se poticnesc. Noi avem un singru mandat sa inaltam pe Fiul, sa dam cinste Fiului. Eu cred ca sunt unii care desi se numesc crestini nu au mai nimic in comun cu Fiul, pentru ca ei se inalta doar pe ei, si daca vine cineva la ei cum avenit la Ioan botezatorul: “invatatorule, toti oamenii se duc la El”, ei incep sa atace acea persoana ca sa inceapa sa vina oamenii si la el. Competitia, invidia, mama tuturor activitatilor pe pamant, cum spunea Solomon alta data.
Trebuie sa inaltam pe Fiul cei ce avem Scriptura in mana. Noi parca nu stim ce sa facem cu “sabia Cuvantului” pe care o avem in mana. Ne ranim unii pe altii si cei de pe margine sa uita cruciti la noi. Eu cred ca trebuie sa inaltam pe Fiul, prin asta vom fi recunoscuti de El. Atunci resursele divine vor fi puse in slujba noastra. Duhul Sfant ne spune Domnul Iisus : « Va marturisi despre Mine », « Va lua din ce este al Meu si va va descoperi voua », deci va inalta pe Fiul. Dupa asta cunosti Duhul Sfant spunea Pavel, el spune : « Iisus Hristos e Domnul » « Este Fiul lui Dumnezeu » nu doar un om intelept, invatator, fara pacate, etc. Ci Fiul lui Dumnezeu.
Oamenii trebuie sa auda acest mesaj de la noi, sa vada asta la noi, nu vedeti ca oamenii care au inaltat pe Fiul au fost cei mai inaltati pe pamant ? Ioan a vorbit cel mai frumos despre Fiul din Noul Testament : « Eu nu sunt vrednic sa ii desleg cureaua incaltamintelor » Cine a mai vorbit asa despre Fiul ? Dar interesant ca si Ioan este omul despre care Iisus a vorbit cel ai frumos : « Dintre cei nascuti din femeie nu este nimeni mai mare ca Ioan Botezatorul ». Cei mai mari oameni pe pamant sunt cei care inalta pe Fiul. Asa a fost si Pavel, care a intors lumpe pe dos cu mesajul lui « Iisus este totul si in toti », « este Fiul lui Dumnezeu ».
Crestinul lumesc
“Irod se temea de Iaon (botezatorul)… cand il auzea se tulbura mult nestiind ce sa faca si-l asculta cu placere” (Marcu 6,20)
« … Vreau sa-mi dai imediat, pe o tava, capul lui Ioan Botezatorul (fata Izabelei). Imparatul s-a intristat foarte tare, dar, din cauza juramintelor sale si din cauza oaspetilor, n-a vrut s-o refuze » Marcu 6,26
Aici este ilustrat foarte bine conceptul de “crestin lumesc”. Acei oameni care sunt bine inradacinati in lumea aceasta, asta nu ar fi o problema daca nu ar fi prioritar. Oameni care totusi asculta cu placere pe oamenii lui Dumnezeu, oamenii neprihaniti, cei care vorbesc cu Har din partea lui Dumnezeu. Oamenii acestia stau in cumpana atunci cand asculta pe un om al lui Dumnezeu, nestiind ce sa faca.
Insa partea cea mai grava, si de de aceea sunt numiti in scriptura: lumesti (Evrei 12,16), este ca daca printr-o intamplare nefavorabila sunt pusi in situatia de a alege intre lume si Dumnezeu, intre prietenii din lume si cei neprihaniti, ei nu ar vrea sa renunte la cei neprihaniti, dar fortati de imprejurari, pentru ca sunt asa de inradacinati in lumea aceasta, ei renunta la cei neprihaniti, la ascultarea de Dumnezeu in definitiv.
Aici reiese conceptul acela trist de a impaca pe Dumnezeu si pe Mamona. Nu poti sluji la doi stapani. Asa sunt cei lumesti. Ei cred cu tarie in conceptul acesta si sfarsitul lor este intotdeauna ca ce al lui Irod.
Insa Domnul Iisus a spus car: “Nu poti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona”
Sa ne ajute Dumnezeu sa fim gata sa ne lepadam de lume si sa il alegem pe Dumnezeu intotdeauna, oricat ne-ar costa.
Puterea Cuvantului – inteligenta emotionala
« Iar ceilalti au fost ucisi cu sabia care iesea din gura Celui ce sedea cãlare pe cal. » (Apocalipsa 19:21)
In cartea Apocalipsa este presentat in mod ilustrativ ca Domnul Iisus ucide pe vrajmasii lui cu sabica Cuvantului care iese din gura Lui. Asta este mai mult decat o simpla ilustratie.
Se spunea in vechme ca « Imperiul Roman a cucerit grecia prin sabie si grecii i-au cucerit pe ei prin filosofie »
Cuvantul are o putere extraordinara. Domnul Iisus punea undeva : « cuvintele pe care vi le spun eu sunt duh si viata ». Cuvintele sunt creeatoare. In Geneza ni se spune ca totul a fost creeat prin cuvant : « Sa fie lumina ! » si a fost lumina..
In istorie se spune : « Doua arme sunt de temut : sabia si pana (scisul) dintre care cea din urma a invins intotdeauna »
Oamenii astazi incep in sfarsit sa faca progrese in directia aceasta (ei inainte credeau ca materia este superioara), este un domeniu putin explorat de noi, dar pe care Biblia il afirma cu putere, domeniul « Cuvantului ». Poti da viata prin Cuvant, poti ucide cu vorba.
Nu de mult oamenii au creeat conceptul de « inteligenta emotionala » in care se vorbeste de capacitatea omului de asi gestiona emotiile dar in final se ajunge la cuvintele pe care le foloseste. Astfel oamenii care folosesc cuvinte precum : « nu pot », « nu voi reusi », « imi este teama », « ce ma fac ? », « niciodata nu am putut », etc. Au o constitutie emotionala fragila (spun ei), sunt imaturi emotional, slabiti (desi lucru acesta se poate schimba oricand in bine).
Insa cei ce folosesc adesea cuvinte : « cred ca se poate », « nu stiu dar simt ca vom reusi cumva », «voi incerca », « eu voi face tot ce trebuie, important e sa fac ce tine de mine », « Sper ca voi reusi », « ma incred ca micile succese anterioare », « important e sa ai curaj », « initiativa conteaza », « repetitia e mama invataturii », « daca fac ce trebuie nu am de ce sa imi fie teama ». Oamenii acestia se spun ca au o conditie emotionala mai buna. (dar trebuie vigilenta ca si asta se poate schimaba)
Astazi oamenii isi dau seama din ce in ce mai mult de importanta cuvintelor. Insa esenta cuvantului ni se spune ca este Hristos. « La inceput era Cuvantul si Cuvantul era cu Dumnezeu si Cuvantul era Dumnezeu ».. « Si cuvantul s-a facut trup si a locuit printre noi… » (Ioan 1.). Daca cineva citeste regulat Cuvantul lui Dumnezeu, mai specific al lui Hristos, nu prea putem explica, dar tonusul emotional se schimba extraordinar, multi medici recunosc asta, puterea omului de a gestiona, totul se imbuatateste, insa trebuie sa spunem ca scopul nu este sa traim cat mai bine pe pamant cu asta, ci sa facem voia lui Dumnezeu cu orice pret, renuntand la confortul nostru daca trebuie, pentru ca sunt prea multi oameni care nu stiu toate acestea si aceasta este ceea ce Dumnezeu numeste ca vom fi mantuiti prin Hristos,vom fi scapati de invataturile incepatoare ale acestei lumi si vom fi vesnic cu Dumnezeu.
Apropos, basmele din copilarie cu « viata fara de moarte » sunt reale ! J mai in gluma, mai in serios, asa spune Hristos.
Binecuvantare si blestem
“Blestemul Domnului este in casa celui rau, dar El binecvinteaza locuinta celor drepti” (Pv. 3,33)
Un verset mai tare! El ne spune ca blestemul Domnului este in casa celui rau. Acesta cred ca este lucrul de care ar trebui sa ne temem : blestemul Domnului. Nu este alt blestem. Daca Domnul este impotriva noastra, nimeni nu ne mai poate ajuta. Daca Domnul nu te mai apara, duhurile rele, demonii, dau navala, cum a fost cazul imparatului Saul din Israel, dupa ce a nesocotit pe Dumnezeu.
Insa El binecuvinteaza casa celui drept. Se pune intrebarea: “Dar exista oameni drepti?”. Nu cred ca exista oameni care sa nu minta, sa nu pofteasca, sa nu judece stramb, etc. Dar cum vor fi acesti oameni drepti? Omul drept nu este acela care nu face pacat, nu exista asa ceva. Omul drept este acela care isi recunoaste pacatul, prin jertfa lui Hristos el este indreptatit inaintea lui Dumnezeu. Hristos a luat asupra lui pedeapsa pacatelor noastre, pentru ca cei ce se pocaiesc si se incred in El, sa nu mai fie pedepsiti pentru pacatele lor. Hristos a fost pedepsit si Dumnezeu nu pedepseste de doua ori pentru acelasi pacat.
Asa devin oamenii ”drepti” (socotiti indreptatiti) si pe acestia Dumnezeu ii binecuvinteaza el.
A murit fr. Petrică Dugulescu
Am preluat direct de pa blogul lui Ambasadorul
Fratele Petrică Dugulescu a plecat la Tatăl Ceresc. Stop cardiac.
Pe 20 decembrie 2007, mi-a trimis ultima carte scrisă de el. Este cu o dedicaţie însoţită de un verset:
” ci, credincioşi adevărului în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Cristos”. Efes.4:15
Domnul sa binecuvinteze si sa mangaie familia indoliata.
Nameti, troiene in Bucuresti
Nu am vazut atata zapada in Bucuresti de cand sunt eu 😀 (ma rog, de 11 ani) 
Daca mai vreti sa vedeti vre-o 126 foto cu Bucurestiul plin de zapada clik aici
Despre biruinta
“Un om intelept este puternic si cel priceput isi inmulteste fortele” Pv. 24,5
Tot ce poti cuprinde cu mintea, prin credinta, vei avea. Majoritatea oamenilor descurajeaza pentru ca nu pot avea totul dintr-o data. Trebuie sa inveti sa pierzi uneori o batalie pentru a castiga razboiul. Obijnuieste-te cu victorii graduale.
Secretul biruintei este sa nu mai ai ce pierde. Pentru fiecare biruinta trebuie sa strigi la Dumnezeu, birunta fara Dumnezeu este inselatoare, nu e spre binele tau. Dumnezeu nu este dusmanul tau, e creatorul tau, stie mai bine ca tine de ce ai nevoie. Daca nu poti sa Ii spui Lui ceea ce iti doresti, este mai bine sa nu iti doresti acel lucru.
Puterea biruintei sta in a lupta dupa voia lui Dumnezeu, de aceea cel intelept este puternic si cel priceput isi inmulteste fortele. In spatele acestor lucruri se ascunde puterea lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos: Duhul Sfant.
« Frica de Domnul, aceasta este intelepciunea si departarea de rau, aceasta este priceperea » Iov 28,28
Cititorilor mei
Nu pot sa trec peste bucuria pe care mi-au facut-o blogarii de anul nou. Nu ma asteptam asa de sus dar atentia voastra ma dus pana pe locul trei.
Este o satisfactie si apreciere pe care mi-ati facut-o. Pentru care vreau sa va multumesc.
Mi-am facut deja un ritm din a va scrie, diminetile ma scol mai devreme, timp in care stau si meditez, ma rog, stau singur cu Dumnezeu inaine sa se scoale „toata casa”, nu ca nu o iubesc, dar concentrarea scade. Stiu ca este o moda mai veche si mai nepopulara dar sa stiti ca tind sa ma culc tot mai devreme, ma scol, de semenea, tot mai devreme si lucrez, tin sa va impartasesc cele mai reale ganduri pe care le am cu privire la viata si credinta in Hristos.
Am descoperit ca daca stau in fata calculatorului, nu ma pot concentra foarte bine, ma influenteaza ceea ce citesc, competitia, comentariile si gandurile mele incep sa nu mai fie ale mele, proceseaza firesc ceea ce am citit, vazut. Asa ca eu imi fac articolele de multe ori pe hartie, sau cu leptopul in fata, dar fara internet (pe post de caiet) si dimineata, cand am mintea limpede si fresh. 🙂
Sunt o fire mai putin „comentati-va” (sper sa nu vina gramaticienii sa ma apostrofeze, nu stiu daca este termenul acesta in vocabular) dar imi pasa mult de ceea ce credeti sau ganditi, voi care cititi. Poate ma ajutati un pic in directia asta, cei care puteti. Mai am multe de invatat si le invat din mers si cu ajutorul vostru.
Cat despre criticii mei, am o veste buna, sunt genul de om care dupa un timp pot deveni cel mai bun prieten cu fosti mei dusmani. 🙂 Curios, dar am cateva cazuri in privinta aceasta.
cu drag si zilnic cu voi (aproape)
Florin S.
Liviu Olah
Am prealuat articolul acesta de pe blogul fratelui Daniel Branzai. Sa ne rugam pentru fratele Olah!
1 Ianuarie 2008, ora 9 p.m. Tocmai am vorbit cu sora Eugenia (Jeni) Olah. Era trista. La inceput de an, fratele Liviu Olah este iar in spital. Sunt vremuri grele in care rugaciunile celor care-l iubesc si iubesc aceasta scumpa familie sunt foarte necesare. Doamne, asculta-ne!
Bunatate si adevar
“Sa un te paraseasca bunatatea si adevarul; leaga-ti-le la gat, scrie-le pe tablita inimii tale. Si astfel vei obtine favoare si o deosebita consideratie in ochii lui Dumnezeu si ai oamenilor. » (Pv. 3,3-4)
Bunatatea reprezinta intentia cuiva de a face bine si nu rau, de a sprijini, ajuta, indrepta pe cineva. Insa bunataea combinata cu adevarul rezulta o combinatie extraordinara. In ce sens ?
Daca cineva iti face un bine, apoi iarasi te ajuta, si iti face din nou un alt bine, tu te sesizezi si incepi sa vezi ce este cu omul acela. Primul lucru la care te gandesti este ca oamul acela este binevoitor, insa nu de putine ori observam destui oameni in jurul nostru care la un moment dat ne fac bine, dar nu pentru ca sunt buni si iubesc, ci pentru ca au un interes anume, vor ceva. Este un mijloc de manipulare sa faci un bine cuiva intr-un anumit timp, intelegeti dv, cum este in campanii electorale, sau in relatiile colegiale cand cineva incearca sa te « perie ».
Insa daca cineva este interesat sa iti faca bine dar este interesat si de adevar. Adica atunci cand esti gata sa iei o diecizie gresita, el intervine si incearca sa te opreasca : « Este rau ce faci ! » si daca tu afli in cele din urma ca te-a scapat de o mare pierdere, atunci capeti o deosebita consideratie fata de acel om. Daca ajuti un om nu doar sub forma placuta, pozitiva, dandu-i ceva, facand ceva frumos si bun, ci si in mod mai putin comod dar bazat pe adevar, sa ajuti un om atunci cand tocmai este gata sa fie inselat de un altul, sau cand cineva incearca sa il fure, cand vrea sa ia o decizie pe care tu o intelegi bine ca este gresita. Atunci tu ti seama de contextul mai larg al adevarului si in felul acesta capeti favoare si o deosebita consideratie in ochii oamenilor si chiar in ochii lui Dumnezeu daca urmaresti si binele sufletelor oamenilor prin adevarul lui Hristos.
Sa ne ajute Dumnezeu si la aceasta !
Cunoasterea si educatia
“Frica de Domnul este inceputul cunoasterii; dar nebunii dispretuiesc intelepciunea si educatia” Pv. 1,7
M-am intrebat mult timp de ce frica de Domnul este inceputul cunoasterii? Am inteles intr-un final ca Dumnezeu a creat toate lucrurile si primii care vor ajunde sa cunoasca cu adevarat ceea ce a fost creat sunt cei care se subordoneaza lui Dumnezeu insusi prin Cuvantul lui. Teama de Dumnezeu te duce la realitatea lucrurilor, exista o foarte mare cantitate de teorii false sau supozitii, presupozitii, ceea ce este adevarat aflam de la Dumnezeu insusi sau prin descoperirile ulterioare, atunci cand cunostinta creste la nivelul respectiv.
Un exemplu este proverbul lui Solomon: = Proverbe 8:31 “jucând pe rotocolul pãmântului Sãu, si gãsindu-mi plãcerea în fiii oamenilor.” Care vorbeste de faptul ca pamantul este rotund si a fost scris prin anul 950 i.Hr. sau cu aprox. 3000 de ani in urma. Insa oamenii de stiinta au descoperit cu mult mai tarziu ca pamantul este rotund, ceea ce pana atunci credeau ca este plat, patrat, etc. Sute si mii de ani ei faceau abstractie de versetele scripturii, care veneau de la Dumnezu.
In cartea proverbelor lui Solomon apar o categorie de oameni pe care el ii numeste « nebuni ». Acestia apar destul de des. Am crezut ca sunt oameni foarte rari acestia, ca sunt chiar acei care isi pierd mintile, dar de fapt pentru Solomon nebun nu este cel in faza ultima cand nu mai are viata sociala, ci nebunii sunt acei oameni mandri, independenti care se cred atot suficienti, pentru ca ei dispretuiesc teama de Dumnezeu, increderea in Hristos pentru mantuire ( adica intelepciunea) sau educatia. Ei se cred deja destepti si de aceea nu simt nevoia sa se educe. De aceea nebunii sunt periculosi, ei isi atribuie niste merite in mod gratuit, sunt tari (incat nu au nevoie de Dumnezeu) sunt destepti (ce rost mai are educatia).
Acum sper ca vedeti si dv ca sunt destui printre noi astfel de oameni.
Efectele Scripturii
„… pentru capatarea invataturilor de bun simt, de dreptate, de judecata si de nepartinire; ca sa dea celor neincercati agerime de minte, tanarului cunostinta si chibzuinta” (Pv. 1,3-4)
Statele Unite au o istorie destul de scurta. Ei s-au format dintr-un grup de emigranti puritani care nemaivrand sa lupte cu sistemul englez au cautat un loc al lor. La inceput in SUA conducatorii de stat adesea erau si pastori in acelasi timp. Cand aveau anumite probleme de rezolvat la nivel de stat, cercetau in Biblie un caz similar si vedeau ce au facut Israel ca sa faca si ei la fel, sau ce nu ar trebui sa faca.
Ambasadorii lor la inceput erau foarte tineri. Intr-o discutie la nivel inalt a ambasadorilor, europenii ironizau ambasadorii americani ca erau prea tineri si i-au intrebat: „Dv nu aveti oameni ca sa ii faceti ambasadori, de aveti oameni asa tineri?” La care li s-au raspuns: „Noi angajam oameni in functie de performanta si aptitudini”. Cand au incercat pe tinerii aceia, au fost impresionati si uimiti de capacitatea si abilitatea lor de a lucra.
I-au intrebat de ce? Cum dobandeau acea agerime de minte?
Atunci ei au explicat modul lor de viata, oameni ai scripturii, de mici erau crescuti cu Biblia, nu cu basme si povesti care adesea sunt goale si cu semnificatii gresite, ei au fost invatati de mici adevarul lui Dumnezeu si Legea Lui, ceea ce le-a ascutit gandirea si mintea in tot ce au facut. Ei erau centrati in Scriptura, efectul a fost uimitor. Lucrurile acestea se regasesc si in constitutia poporului american si pe moneda lor „In God we trust”.
„… ca sa dea celor neincercati agerime de minte, tanarului cunostinta si chibzuinta.” (Pv. 1,4)
romoflorin 