Ce au făcut alții când au eșuat: 

• S-au uitat la TV în fiecare zi
• Au criticat negativ pe alții
• S-au temut de schimbări
• Au purtat pică pe alții
• Au vorbit despre oameni
• Au crezut că știu totul
• Au acuzat pe alții pentru propriile greșeli
• Au fost nemulțumiți
• Niciodată nu și-au stabilit țeluri

Ce au făcut alții adesea când au reușit: 

• Au citit în fiecare zi
• Au apreciat pe alții
• Au îmbrățișat schimbarea
• Au iertat pe alții
• Au vorbit despre idei
• Au învațat continuu
• Au acceptat responsabilități pentru propriile greșeli
• Au fost recunoscători
• Au stabilt teluri și au făcut planuri

• Albastru închis: Căsătorii între persoane de același sex recunoscute
• Albastru deschis: Parteneriate civile înregistrate între homosexuali
• Albastru și mai deschis (San Marino): Parteneriate neînregistrate
• Gri: Nerecunoscute
• Roșu: Constituția limitează căsătoriile la cupluri de sex diferit
• Roșu și albastru: Poate include legi sau hotărâri judecătorești care au creat recunoașterea legală a relațiilor între persoane de același sex, dar care nu au intrat încă în vigoare
• Verde deschis (Malta): Căsătorii străine recunoscute.

Citeam pe blogul lui Daniel  despre faptul că două țări ortodoxe au căzut: Cipru și Grecia, România încă rezistă în lupta cu homosexualitatea. Pentru acest lucru să postim și să ne rugăm! Trebuie să recunoștem aceste merite ortodoxismului, el a impiedicat sodomia, yoga și alte forme de ocultism să se dezvolte în țara noastră. Ce e bun trebuie recunoscut și lupta trebuie dusă împreună acolo unde suntem de aceeași părere.

Doamne ajută, Doamne dă izbândă!

”A fi domn e întâmplare, a fi om e lucru mare” spune un proverb.

Să fim oameni înseamnă în primul rând când vorbim să avem grijă să spunem ceva ce merită să fie auzit, să cautăm să avem ceva de spus. Să fim oameni de calitate, asta înseamnă să ne ocupăm mai mult de noi, caracterul, educația, mărturia noastră. Acest lucru nu este egoism, ci înțeleaptă administrație (vezi Maria în rapost cu Marta). Ca să dai foc altora, trebuie mai întâi să arzi bine în tine însuți . Nu ne putem disimula de ceea ce suntem, sau altfel spus, chiar dacă ne îmbracăm în cuvinte frumoase, nu potem transmite decât ceea ce suntem. De fapt sufletul este emițătorul adevărat, nu buzele, nu mâinile. Dacă el nu este bine, altcineva nu poate transmite pentru noi

, degeaba avem gură și mâini. A fi om e un proces, am putea spune că oamenii nu se mai nasc, ci se fac!

Hristos se numea pe Sine – Fiul omului, a venit să reînvie ceea ce a creat în Eden – omul!

La mulți ani!

Am primit pe email acest alfabet. E bun de parcurs.

> A- sa ASCULT de Dumnezeu (Deuteronom 13:4) Voi sa mergeti dupa Domnul Dumnezeul vostru si de El sa va temeti; poruncile Lui sa le paziti; de glasul Lui sa ascultati; Lui sa-I slujiti si de El sa va alipiti.
> B- sa citesc BIBLIA (Iosua 1:8) Cartea aceasta a Legii sa nu se departeze de gura ta; cugeta asupra ei zi si noapte, cautand sa faci tot ce este scris in ea; caci atunci vei izbandi in toate lucrarile tale si atunci vei lucra cu intelepciune.
> C- sa fiu CREDINCIOS Domnului (Apocalipsa 2:10b) Nu te teme nicidecum de ce ai sa suferi. Iata ca diavolul are sa arunce in temnita pe unii din voi, ca sa va incerce. Si veti avea un necaz de zece zile. Fii credincios pana la moarte, si-ti voi da cununa vietii.”
> D- sa DARUIESC mai mult (Evrei 13:16) Si sa nu dati uitarii binefacerea si darnicia; caci lui Dumnezeu jertfe ca acestea Ii plac.
> E- sa EVANGHELIZEZ (Marcu 16:15) Apoi le-a zis: „Duceti-va in toata lumea si propovaduiti Evanghelia la orice faptura.
> F- sa FUG de poftele tineretii (2 Timotei 2:22) Fugi de poftele tineretii si urmareste neprihanirea, credinta, dragostea, pacea, impreuna cu cei ce cheama pe Domnul dintr-o inima curata.
> G- sa am grija de GURA (Iacov 3:10) Din aceeasi gura iese si binecuvantarea si blestemul! Nu trebuie sa fie asa, fratii mei!
> H- sa fiu HARNIC (Proverbe 10:4) Cine lucreaza cu o mana lenesa saraceste, dar mana celor harnici imbogateste.
> I- sa IUBESC ca Domnul Isus (Ioan 13:34) Va dau o porunca noua: sa va iubiti unii pe altii; cum v-am iubit Eu, asa sa va iubiti si voi unii pe altii.
> J- sa nu JUDEC (Matei 7:1) Nu judecati, ca sa nu fiti judecati.
> L- sa LAUD pe Domnul (Psalmii 34:1) Voi binecuvanta pe Domnul in orice vreme; lauda Lui va fi totdeauna in gura mea.
> M- sa fiu MULTUMITOR cu ce mi-a dat Dumnezeu, cu ce am (Proverbe 15:15 )Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima multumita are un ospat necurmat.
> N- sa fiu tare in NADEJDE (Romani 15:13) Dumnezeul nadejdii sa va umple de toata bucuria si pacea pe care o da credinta, pentru ca, prin puterea Duhului Sfant, sa fiti tari in nadejde!
> O- sa ma ODIHNESC la umbra Celui Atotputernic (Psalmii 91:1b-2) Cel ce sta sub ocrotirea Celui Preainalt si se odihneste la umbra Celui atotputernic, zice despre Domnul: „El este locul meu de scapare si cetatuia mea, Dumnezeul meu in care ma incred!”
> P- sa caut PACEA (1 Petru 3:11) sa se departeze de rau si sa faca binele, sa caute pacea si s-o urmareasca.
> R- sa ma ROG mai mult ( 1 Tesaloniceni 5:17) Rugati-va neincetat.
> S- sa fiu SMERIT (1Petru 5:6) Smeriti-va, dar, sub mana tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El sa va inalte.
> T- sa TRAIESC dupa indemnurile Duhului (Romani 8:4,14) pentru ca porunca Legii sa fie implinita in noi, care traim nu dupa indemnurile firii pamantesti, ci dupa indemnurile Duhului. Caci toti cei ce sunt calauziti de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.
> U- sa URMARESC neprihanirea si partasia (2 Timotei 2:22) Fugi de poftele tineretii si urmareste neprihanirea, credinta, dragostea, pacea, impreuna cu cei ce cheama pe Domnul dintr-o inima curata.
> V- sa VEGHEZ (Matei 24:42) Vegheati, dar, pentru ca nu stiti in ce zi va veni Domnul vostru.
> Z- sa dau ZECIUIALA (Levitic 27:30) Orice zeciuiala din pamant, fie din roadele pamantului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru inchinat Domnului.

MULTA ROADA SI O MAI MARE ASEMANARE CU HRISTOS DOMNUL NOSTRU IN 2016!

”…noi vom stărui necurmat în rugăciune şi în propovăduirea Cuvântului.” (Faptele apostolilor 6:4)

Insistă mai mult în rugăciune și în vestirea Cuvântului!

Când vin problemele, deleagă ce trebuie delegat, pune condițiile bine, adică să încredințezi la oameni de încredere, plini de Duhul Sfânt și de înțelepciune; dă atenție deplină problemei, fii receptiv și activ, dar tu rămâi la rugăciune și Cuvânt.

Când faci acest lucru, ai sufletul plin în acea zi. Din el îți vei trage resursele în ziua aceea. Când faci asta, personalitatea ta înflorește, inima e mulțumită, sufletul e liniștit, duhul vigilent. Când faci așa, trăiești la maximul capacității tale.

Puneți priceperea în aceasta, există o răsplată și nu ți se va tăia nădejdea!

Ține-te de aceste două lucruri!

Hristos a venit în lume prin ascultarea lui Iosif și Maria de Dumnezeu. A fost o bucurie scurtă când au venit păstorii și apoi magii la prunc, pentru că după asta urma un necaz de care Iosif și Maria a trebuit să fugă în Egipt pentru un timp destul de lung. Au fost scăpați de acel necaz pentru să au făcut ce a spus Dumnezeu. În lume vom avea necazuri, dar dacă vom face ce ne spune Dumnezeu, vom birui și noi lumea, precum Hristos. Când magii au adus lui Iosif și Maria: aur, tămâie, smirnă; am putea spune pe drept că i-a îmbogățit. Însă dacă ne uităm la ceea ce urma (Egiptul), am putea spune că Dumnezeu în mod providențial le făcea aprovizionarea.

Dacă ești binecuvântat, nu risipi, fii ascultător, cine știe dacă Dumnezeu nu îți face și ție aprovizionarea! Orice ar fi, ascultă de Dumnezeu! El este Călăuza ta în lumea aceasta. Îți va spune ce să faci și ce să nu faci. Fă ce spune El, lumea nu este prietenoasă acum. Toate acțiunile lui Dumnezeu sunt vești bune, dar să nu uităm că într-0 lume potrivnică. Nu a fost ușor în grajd, nici fugari cu un prunc nou născut, dar și Dumnezeu vorbea la timp, purta de grijă pe măsura.

Să fim ascultători!

Trăim vremuri care se schimbă cu repeziciune, suntem bulversați. Mulți nu se pot orienta ușor, sunt agitați, nu mai știu exact ce să creadă, ce e bine, ce nu este bine. Oamenii se confruntă tot mai mult cu conceptul ”corectitudine politică”, în tot mai multe țări pentru asta sunt amenințați cu ani de închisoare.

Ce reprezintă pentru noi totuși crăciunul? Care sunt lucrurile importante? Este un așa de mare eveniment pentru comercianți. Este totuși de observat cât de mult știu să exploateze momentul dpdv financiar, dar și să evite totuși adevărul real al evenimentului. Oare nu se cade cu atât mai mult nouă, care suntem destinatarii de drept al acestui eveniment, creștinii, să spunem despre ce este vorba în acest eveniment?

Întruparea Domnului Isus pe pământ este un act profund spiritual și teologic. Înainte ca omul să fie izgonit din Eden, i s-a promis un Eliberator: ”Sămânța femeii îți va zdrobi capul” (șarpelui) Geneza 3,15 . Isaia reafirmă această promisiune spunând: ”De aceea, Domnul însuşi vă va da un semn: „Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi-I va pune numele Emanuel.” (Isaia 7:14) Acest semn face referire în mod clar la promisiunea edenică ”sămânța femeii”. Acest eveniment își merită cinstea primită de a împărții istoria în două, pentru că El, Hristos, Mesia, este Eliberatorul promis omenirii de la început. Acest eveniment este de fapt esența crăciunului. Nu știu cât de clar se vede în zilele acestea pe pământ acest lucru.

Toate ritualurile, toate obiceiurile, tradițiile, sunt bune dacă susțin și sprijinesc acest eveniment, dacă îl umbresc ele fac rău. Trebui să fim atenți la diluarea acestei sărbători. Este vorba despre Hristos! Bun, așa este, dar implicațiile nașterii lui Hristos, de ce a trebuit să vină Hristos, care este mesajul lui Hristos venit pe pământ de fapt? Acest lucru trebuie să ne intereseze. Să nu fim ușori!

Când Domnul a ales să se nască pe pământ, El s-a desbrăcat de gloria cerească, dar El este ”oglindirea slavei și întipărirea ființei lui Dumnezeu” Evrei 1,3. Acest lucru, pe lângă drăgălășia unui copilaș, trebuie să ne atragă atenția în mod deosebit! Îngerii acest lucru îl aveau în vedere când lăudau pe Domnul! ”Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii!” (Coloseni 2:9) Prin Isus, dar nu acel prunc în mod deosebit, ci acel Adult care a început să trăiască și să vorbească despre voia lui Dumnezeu, noi începem să îl cunoaștem, să îl vedem pe Tatăl. Tatăl este la fel ca Fiul! Dacă vrei să îl cunoști pe Dumnezeu, trebuie să te uiți cu atenție la Fiul! ”Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl!” Ioan 14,9.  El a venit la noi ca să ni-L aducă aproape pe Tatăl. Prin Fiul, Dumnezeu s-a coborât pe pământ și a trăit printre noi plin de har și de adevăr. Să facem tot ce ne-a spus Hristos, pentru El este unica șansă pentru omenire, cât și pentru fiecare om în parte!

Cred că aceste lucruri trebuie să ni le reamintim și să vorbim despre ele în pragul acestei sărbători!

Sărbători fericite!

Știu că poate părea pretențioasă ideea acestui titlu de articol și aceasta era dorința lui Albert Einstein, însă cunoscătorii bibliei vor înțelege că nu spun nimic care să depășească cadrul scripturii.

Iată prima caracteristică a gândirii lui Dumnezeu!

”Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină; dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el vei muri negreşit.” (Geneza 2:16 – 17)

Acest fel de vorbire putem spune că exprimă o gândire absolută. Gândirea lui Dumnezeu este absolută: ”în ziua în care vei mânca din el vei muri negreșit”. (punct!)

Acum vine satan cu gândirea lui:

Atunci şarpele a zis femeii: „Hotărât, că nu veţi muri, dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.” (Geneza 3:4-5)

Această gândire o putem numi relativism. Adică nu e chiar așa. Dumnezeu nu a vrut să spune chiar asta! Distorisiunea! Și de aici poate să spună orice dorește el, dacă este corect formulat. Specialiștii în domeniu știu că asta este esența reclamei astăzi. Iată cine gândește așa! Aceasta este gâdirea relativă, care rupe orice legătură, schimbă orice ideie, face tot ce vrea cu alte cuvinte, iar asta pentru Dumnezeu este anarhie.

Acum revenim iarăși la Dumnezeu să vedem cum rezolvă el această problemă a relativismului adusă de satan.

”Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăpâneşti.” (Geneza 4:7)

Această gândire o putem numi: cauză și efect! Dumnezeu ca să poată reabilita situația îi dă omului prima lecție, lui Cain, interesant. ”Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândește la ușă”. Ce vrea să spună aici Dumnezeu este că totul are legătură cu totul. Nu există faptă fără efect, oricum ar fi ea. Întotdeauna ea generează ceva, bun sau rău. Nu există fapte neutre, așa de relaxare, de fun, sau am vrut doar să glumesc. Cei ce face lucrurile acestea știu în inima lor că există un efect concret cu care ei se hrănesc întotdeauna, de aceea fac acele lucruri, dar pun acel paravan: am glumit, m-am distrat, eram relaxat etc. Un paravan ieftin, aproape transparent.

Cel rău folosește relativismul, iraționalitatea, ca să ne facă să cădem. Nu contează! Spune el. Îți explic eu cum stă treaba. Și cei lesne crezători îi cad în plasă. Dumneze ne învață consecvența, gândirea cauză și efect, ca să ne arate cum să ne ridicăm. Fă bine, și vei fi bine primit. Chiar dacă ai greșit, oricât de mult, prin Hristos vei fi bine primit dacă tu faci bine. Nu există blestem! Există doar efect al păcatului. Unii spun: ”Nu domne, mie îmi merge rău, ce să fac?! De fapt el trăiește în anumite păcate care generează mereu lucruri rele. Dacă le-ar identifica cu Scriptura și le-ar schimba în trăire curată după voia lui Dumnezeu, acele efecte năpraznice ar dispărea.

Să fiți binecuvântați!

Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a şasea. (Geneza 1:31)

Când biblia spune ”foarte bune”, trebuie să ne gândim că lucrurile erau bune, plăcute și desăvârșite, după cum e voia lui (Romani 12,2).  Trebuie să credem că nu doar atunci tot ce a făcut Dumnezeu era foarte bun, bun și desăvârșit, ci și acum tot ce face El este bun și desăvârșit, nu mai că ceea ce lipsește unor oameni ca să fie desăvârșiți este Hristos. Nu contează cât de mare este căderea, nu depășește pe Dumnezeu treaba aceasta, avem pe Hristos! Gândirea negativă și sceptică, este minciuna satanei, David spunea: ”Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!” (Psalmi 139:14) Ceea ce ne lipsește unora este Hristos! Despărțiți de El nu putem face nimic! Prin El se recuperează toată pierderea adamică. Nu trăim într-un univers imperfect, așa vrea cel rău să credem, acesta este sâmburele răutății de fapt. Noi trăim într-un univers perfect, doar că este o corectură de făcut pentru un timp, care deja a fost realizată prin Hristos. Să luăm seama să facem parte din această corectură făcută spre desăvârșirea noastră în Hristos!

Pentru că suntem în preajma sărbătorii nașterii Mântuitorului, acesta ar fi un motiv de reflecție și de mulțumire.

Să căutăm să fim desăvârșiți, să îl primim pe Hristos!

În ultimii ani a fost dezbătută ideea că sărbătoarea crăciunului a devenit o sărbătoare care a deviat mult de la mesajul inițial.

Ce ar trebui să sărbătorim noi creștinii de această sărbătoare?

Cred că trebuie să trecem peste această agitație de sărbătoare, să nu ne poticnim în ea, să nu luăm parte așa implicați. Este normală și până la un anumit punct acceptabilă.

Motivul sărbătorii crăciunului este întruparea Domnului Isus. Acest lucru este așa de important încât istoria a fost împărțită în două de întruparea Domnului Isus pe pământ. Deci putem spune liniștiți că această sărbătoare este cea mai importantă ca și eveniment spiritual – Dumnezeu a ales să se coboare jos pe pământ luând trup de om ca noi. De aici nu diminiuăm cu nimic sărbătoarea răstignirii, morții și învierii, sărbătoarea Paștelui, acesta a fost scopul final al întrupării.

Ce ar trebui să comemorăm de această sărbătoare?

Isaia 40,1-11

Domnul a venit să ne mângâie v.1 – Oamenii sunt îndurerați pe pământ, iar Domnul a venit înadins ca să mângâie pe poporul Său. A venit să lege rănile, nu să judece, nu să condamne. Avea Domnul multe să ne spună, dar nu le puteam purta, nu sosise încă judecata, dar dacă nu îl vom primi pe El acum, într-o zi ni le va spune și ne va judeca! Acum însă, este timpul să ne mângâie, să ne mai dea o șansă să ne ridicăm după căderea adamică. Întruparea Lui are scopul mângâierii, alinării, salvării. Acesta este un motiv de bucurie. Asta ar trebui să ne aducem aminte la această sărbătoare!

Domnul a venit ca să aducă vești bune v.2 – Oamenii aproape că nu mai cred în vești bune. Dacă cineva îți aduce o veste bună, te întrebi dacă nu vrea să te păcălească într-un fel. Domnul face o excepție de la regula aceasta, El chiar a venit să ne aducă vești bune. Cât se poate de bune: putem fi mântuiți! Putem fi salvați din întuneric, din păcat, de patimile firii, de iad, de judecata viitoare! Aceste vești sunt tot la fel de adevărate pe cât este de adevărat că Hristos s-a întrupat. Oricine le crede va trăi un alt fel de viață, chiar dacă va fii tot pe pământ. Aceasta este adevărata bucurie de Crăciun!

El își va paște turma ca un Păstor v.11 – Tot ce este pe pământ acum va trece ca iarba v.6. Lucrurile acestea încep să se întrevadă tot mai clar. Ceea ce urmează este cu adevărat important, Domnul va începe să își pască turma ca un Păstor! El își va intra în drepturi! Acum încă mai dă timp pentru cei ce nu cred, ca să creadă, pentru ca atunci când va veni să nu fie prea târziu. Acum noi creștinii, avem prezența Lui prin Duhul Sfânt, dar numai noi știm cât suferim, cât ne trudim și ne luptăm. În curând va veni să domnească în mod plenar peste toată creația Sa. Acum este preambulul, timpul de început. Atunci orice lacrimă va fi ștearsă, atunci vom fi ca El, atunci va începe adevărata viață!

Amintiți-vă de aceste lucruri în aceste sărbători de crăciun!

Oamenii sunt conștienți că au nevoie de putere, însă întrebarea este: ce anume îți dă putere?

Solomon spunea: Când se toceşte fierul şi rămâne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbândă ajungi prin înţelepciune. (Eclesiastul 10:10)

Așa că ceea ce îți conferă în cele din urmă mai multă putere este înțelepciunea!

Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor şi doboară puterea în care se încredeau. – (Proverbe 21:22)

Cuceritorul adevărat nu este cel puternic, la propriu, neapărat. Este adevărat că această putere este impresionantă, dar nu cea mai impresionantă. Nu vedeți că cei care conduc lumea, grupul celor 20, celor 8, NWO (New world order) și alte societăți secrete, nu se avântă după bombe și tancuri, ci găsesc mult mai utilă diplomația, gândirea, mecanismele judecății? Mă tem că știu ce fac.

Acum treaba aceasta vine de la Dumnezeu: De la mine vine sfatul şi izbânda, eu sunt priceperea, a mea este puterea. (Proverbe 8:14)

Dacă cel rău procedează în felul acesta pe pământ, este pentru că el a fost odată sus, știe cum este acolo și cum se face.

Dacă vrei putere, uită de arme, pentru că cei înțelepti cuceresc cetatea vitejilor, a lor este puterea!

Căutați înțelepciunea!