De ce blestemele din Levitic 26 sunt mai multe decât binecuvântările?

Nu pentru că Dumnezeu pedepsește mai mult păcatul decât răsplătește ascultarea, pentru că este invers.

Exodul 20:5 „… sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc „Exodul 20:6 „şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele. ”

El totuși face asta pentru că vrea să ne impresioneze ca să ne abatem de la rău, pentru că ne iubește, pentru că vrea să ne ferească de ce este cel mai rău pentru noi, neascultarea!

Şoimul şi creanga

Un împărat a găsit doi şoimi pe câmp. I-a prins şi i-a dus imediat la dresorul de soimi. Imediat dresorul şi-a dat seama şi a venit la împărat şi i-a spus că un şoim e gata dresat, iar altul, pe creanga pe care s-a pus, pe aceea stă şi acum, şi nu pot să îi fac nimic să îl determin să se dea jos. Atunci împăratul a oferit o mare recompensă aceluia din împărăție care va putea să îi dea şoimul jos de pe creangă. Oamenii veneau zilnic, dar nu primeau răsplata, pentru că se pare că soimul nu se mai despărțea de creangă. Până când într-o zi un tânăr a reușit. Împăratul l-a întrebat: „esti vrăjitor? ” Nu, a răspuns el. Dar ce i-ai făcut? I-am tăiat creanga de sub picioare, un soim niciodată nu îşi va permite să cadă, cât timp aripile sunt bune!
Să nu ne mirăm că şi Dumnezeu face de multe ori la fel şi cu noi.

Justificare şi satisfacție

       ​Hristos a satisfăcut pe Tatăl pentru noi şi ne-a justificat. Cele două nevoi ale noastre sunt de justificare şi în satisfacere a lui Dumnezeu. Tot ce facem, pentru acestea două le facem. Dacă le luam pe amândouă din Hristos, suntem cu adevărat liberi, şi primim putere să putem face voia lui Dumnezeu. Oamenii de obicei ia doar pe a doua, justificarea, ei cred că satisfacerea lui Dumnezeu este partea lor. Este o eroare biblică. Noi nu putem satisface pe Dumnezeu, motiv pentru care avem nevoie şi de justificare. Dacă ai nevoid de una, implicit ai nevoie şi de celălalt. Noi trebuie să trăim în recunoștința şi predare. Oamenii din dorință de sfințenie, greşit înțeleasă, țin pentru ei a două lucrare. În practică însă, noi suntem mai capabili să fim sfinți când luăm ambele lucrări de la Hristos, şi ne odihnim în El.