Cititorilor mei

Nu pot sa trec peste bucuria pe care mi-au facut-o blogarii de anul nou. Nu ma asteptam asa de sus dar atentia voastra ma dus pana pe locul trei.

top_anul_nou_31.jpg

Este o satisfactie si apreciere pe care mi-ati facut-o. Pentru care vreau sa va multumesc.

Mi-am facut deja un ritm din a va scrie, diminetile ma scol mai devreme, timp in care stau si meditez, ma rog, stau singur cu Dumnezeu inaine sa se scoale „toata casa”, nu ca nu o iubesc, dar concentrarea scade. Stiu ca este o moda mai veche si mai nepopulara dar sa stiti ca tind sa ma culc tot mai devreme, ma scol, de semenea, tot mai devreme si lucrez, tin sa va impartasesc cele mai reale ganduri pe care le am cu privire la viata si credinta in Hristos.

Am descoperit ca daca stau in fata calculatorului, nu ma pot concentra foarte bine, ma influenteaza ceea ce citesc, competitia, comentariile si gandurile mele incep sa nu mai fie ale mele, proceseaza firesc ceea ce am citit, vazut. Asa ca eu imi fac articolele de multe ori pe hartie, sau cu leptopul in fata, dar fara internet (pe post de caiet) si dimineata, cand am mintea limpede si fresh. 🙂

Sunt o fire mai putin „comentati-va” (sper sa nu vina gramaticienii sa ma apostrofeze, nu stiu daca este termenul acesta in vocabular) dar imi pasa mult de ceea ce credeti sau ganditi, voi care cititi. Poate ma ajutati un pic in directia asta, cei care puteti. Mai am multe de invatat si le invat din mers si cu ajutorul vostru.

Cat despre criticii mei, am o veste buna, sunt genul de om care dupa un timp pot deveni cel mai bun prieten cu fosti mei dusmani. 🙂 Curios, dar am cateva cazuri in privinta aceasta.

cu drag si zilnic cu voi (aproape)

Florin S.

Florin S.

4 gânduri despre „Cititorilor mei

  1. nu credeam că un crestin adevărat poate să sărbătorească Ianus, anul nou?????!!!!!!!!!!!!!

    Potrivit Bibliei

    Ar trebui creştinii să ia parte la petrecerile de Anul Nou?

    „DUPĂ-AMIAZA de dinaintea Anului Nou este neobişnuit de liniştită“, a spus Fernando, un medic din Brazilia. „Apoi, a doua zi, începând de la ora 11 dimineaţa, vin încontinuu pacienţi înjunghiaţi sau împuşcaţi, adolescenţi răniţi în accidente rutiere şi soţii bătute. În general, unul dintre factorii responsabili de toate acestea este alcoolul.“

    Având în vedere cele de mai sus, nu e de mirare că, într-un ziar brazilian, prima zi a anului este numită ziua internaţională a mahmurelii. O agenţie de ştiri europeană a spus că „Anul Nou este o sărbătoare pentru adepţii ocazionali ai hedonismului“ şi „o nouă rundă a eternei lupte dintre om şi alcool“.

    Este adevărat că nu toţi oamenii sărbătoresc Anul Nou bând în exces şi comiţând acte de violenţă. De fapt, mulţi au amintiri plăcute despre această ocazie. „Când eram copii, abia aşteptam să vină Anul Nou“, a spus Fernando, citat la începutul articolului. „Jucam o mulţime de jocuri şi mâncam şi beam tot felul de bunătăţi. La miezul nopţii ne îmbrăţişam, ne sărutam pe obraz şi ne uram «La mulţi ani!».“

    În mod asemănător, mulţi spun că petrec de Anul Nou fără să cadă în vreo extremă. Totuşi, creştinii trebuie să analizeze originea şi semnificaţia acestei sărbători larg răspândite. Contravin petrecerile de Anul Nou învăţăturilor Bibliei?

    Obiceiuri din trecut

    Petrecerile de Anul Nou nu sunt de dată recentă. Unele inscripţii antice arată că ele se ţineau în Babilon încă din mileniul al III-lea î.e.n. Fiind sărbătorit la mijlocul lunii martie, Anul Nou era un eveniment foarte important. În The World Book Encyclopedia se spune că oamenii credeau că, „la acea dată, zeul Marduk decidea destinul ţării pentru anul următor“. La babilonieni, sărbătoarea Anului Nou ţinea 11 zile şi includea jertfe, procesiuni şi rituri ale fertilităţii.

    Un timp, la romani anul începea tot în luna martie. Totuşi, în 46 e.n., împăratul Iulius Caesar a stabilit prin lege ca ziua de 1 ianuarie să fie data la care să înceapă anul. Această zi era deja închinată lui Ianus, zeul începuturilor, iar acum avea să marcheze şi prima zi a anului la romani. Deşi s-a schimbat data, atmosfera de carnaval a rămas. La 1 ianuarie, oamenii „se dedau la excese“, se spune în Cyclopedia de McClintock şi Strong, „şi la diverse practici superstiţioase păgâne“.

    Chiar şi în prezent, ritualurile superstiţioase ocupă un anumit loc în cadrul petrecerilor de Anul Nou. De exemplu, în unele zone din America de Sud, mulţi întâmpină noul an stând pe piciorul drept. Alţii sună din corni şi aruncă petarde. Cehii au obiceiul ca de Anul Nou să mănânce supă de linte, iar slovacii bagă sub faţa de masă bani sau solzi de peşte. Aceste ritualuri, menite, după părerea celor ce le practică, să alunge ghinionul şi să garanteze prosperitatea, nu fac decât să perpetueze credinţa antică potrivit căreia trecerea de la un an la altul este un timp pentru hotărârea destinelor.

    Punctul de vedere al Bibliei

    Biblia îi sfătuieşte pe creştini ‘să umble decent, . . . nu în chefuri şi în beţii’ (Romani 13:12–14; Galateni 5:19–21; 1 Petru 4:3). Întrucât petrecerile de Anul Nou sunt în general caracterizate chiar prin acele excese pe care le condamnă Biblia, creştinii nu trebuie să ia parte la ele. Aceasta nu înseamnă că creştinii sunt persoane care strică cheful altora. Dimpotrivă, ei ştiu că Biblia le spune în repetate rânduri închinătorilor adevăratului Dumnezeu să se bucure, iar aceasta din numeroase motive (Deuteronomul 26:10, 11; Psalmul 32:11; Proverbele 5:15–19; Eclesiastul 3:22; 11:9). Biblia afirmă, de asemenea, că mâncarea şi băutura însoţesc deseori bucuria. — Psalmul 104:15; Eclesiastul 9:7a.
    [Notă de subsol]

    Când Pavel a vorbit despre „chefuri şi . . . beţii“ e posibil să se fi referit şi la cei care luau parte la petrecerile de Anul Nou, întrucât acestea erau foarte răspândite în Roma secolului I.

    Totuşi, după cum am văzut, sărbătorile de Anul Nou îşi au rădăcinile în obiceiuri păgâne. Închinarea falsă este necurată şi detestabilă în ochii lui Iehova Dumnezeu, iar creştinii resping practicile care au asemenea origini (Deuteronomul 18:9–12; Ezechiel 22:3, 4). Apostolul Pavel a scris: „Ce asociere are dreptatea cu nelegiuirea? Sau ce părtăşie are lumina cu întunericul? În plus, ce armonie există între Cristos şi Belial?“ Pe bună dreptate, Pavel a adăugat: „Încetaţi să mai atingeţi lucrul necurat“. — 2 Corinteni 6:14–17a.

    Creştinii sunt, totodată, conştienţi că participarea la ritualuri superstiţioase nu garantează fericirea şi prosperitatea, ci atrage dezaprobarea lui Dumnezeu (Eclesiastul 9:11; Isaia 65:11, 12). În plus, Biblia îi sfătuieşte pe creştini să fie moderaţi şi să dea dovadă de stăpânire de sine (1 Timotei 3:2, 11). Bineînţeles, nu ar fi potrivit ca cineva care pretinde că respectă învăţăturile lui Cristos să ia parte la o petrecere caracterizată prin excese.

    Indiferent cât de atrăgătoare şi de plăcute ar fi petrecerile de Anul Nou, Biblia ne spune ‘să încetăm să mai atingem lucrul necurat’ şi „să ne curăţăm de orice întinare a cărnii şi a spiritului“. Celor ce ascultă de aceste sfaturi Iehova le oferă cu căldură următoarea garanţie: „Eu vă voi primi. . . . Eu vă voi fi tată, iar voi îmi veţi fi fii şi fiice“ (2 Corinteni 6:17b—7:1). Într-adevăr, celor ce îi sunt loiali el le promite binecuvântări şi prosperitate pentru eternitate. — Psalmul 37:18, 28; Revelaţia 21:3, 4, 7.

  2. Marcel, sa imi scuzi intarzierea, am fost prins cu in preajma saptamanii patimilor si comentariul tau a fost mai lung.

    Si eu confirm originile oculte a sarbatorii anului nou, asa cum este el astazi, si chiar impletirile sarbatorii nasterii lui Hristos cu alte religii sau semnificatii paralele cu evenimentu nasterii.

    Este permanent o lupta intre fortele intunericului cu fortele luminii, pentru a le contamina.

    Eu cred ca noi credinciosii traim prin Duh si Adevar, noi nu ne mai tinem, luni, zile ani, etc. Pentru noi toate zilele sunt la fel, trebuie sa traim in sfintenie cautand sa facem ucenici, si atat. Restul sarbatorilor sunt relative, chiar si nasterea Domnului, nu stim exact ziua, dar ne amintim de nasterea Lui, fara sa ne lasam potcniti de amanuntele adaugate in istorie, de exemplu la nastere a aparut mos craciun, brad, etc. care nu au nici o legatura cu nasterea si deturneaza mesajul nasterii. Asta este, noi insa nu ne lasam impiedicati sa ne amintim de nasterea Domnului.

    La fel este de Paste, moartea si invierea Domnului, si aici au aparut iepurasii, ouole, si alte obiceiuri laturalnice, asta nu ne impiedica sa ne amintim de invierea Domnului.

    Anul nou, de asemenea este modificat ca si data, la Evrei alta data ar fi corespondenta acestei sarbatori. Este important sa numaram anii, ca sa capatam o inima inteleapta, sa reflectam la ce a fost, sa ne rugam la ce va fi, etc. Cat despre data, este relativ. Asa dupa cum nici pastele nu e la fel, in romania pastele este luat dupa ortodoxi, eu cred ca mai corecta este socoteala evreiasca si catolica (cand si cand), decat cea ortodoxa. Dar asta mai putin conteaza, noi nu tinem ani, zile, sarbatori, noi il avem in mod concred pe Fiul in vietile noastre, viu, restul este doar amintire. Asa este si de anul nou. Este un timp de reflectie, si nu are importanta asa de mult data, ci ce faci atunci, ai subliniat bine, abuzurile si desfraul acelor zile, lucruri pe care trebuie sa le evitam cu fermitate si sfintenie.

    Cat despre „jocul” acesta: „pe cine sarbatoresti de fapt?” este relativ. De exemplu era discutia nedreapta intre adventisti si crestinii ceilalti, adventistii spunea ca noi ceilalti tinem ziua soarelui pe care a instituit’o Constantin. Fals ziua intai, a fost ziua invierii, ziua pogorari Duhului Sfant, a intalnirilor sfintilor pentru darnicie, inchinare, etc. Ca se suprpune cu ziua soarelui, este o amestecatura a satanei, pe care nu o poti evita. Dar nu poti folosi „ziua soarelui” ca pe o sperietoare de ciori impotriva crestinilor, ca sa tina sambata. Daca este asa: noi tinem ziua Soarelui si ei ziua lui Saturn. Si n’o mai scoti la cap cu suprapunerile astea.

    Noi folosim o parte din aceste prilejuri, Paste, Nasterea Domnului, Anul Nou, ca sa facem ce ne-a spus Domnul si sa ne facem mai intelepti pe cale, nici sa nu ti niciuna din toate astea sub pretextul sfinteniei nu este bine, ca ajungi sa fi haituit de cei rai, nu face nici asta, nici asta, etc. pe noi nu ne poate intina nimic, atata timp cat avem pe Hristos in noi si traim in afintenie, chiar daca satana amesteca sarbatorile, etc.

    Trebuie sa stim ce credem si sa tinem de Domnul nostru, cel mai intelept eu cred ca este sa folosim aceste imprejurari castigand pe altii pentru Hristos, dar nu facand ce fac ei.

    Ma opresc aici.

    mai vorbim
    Florin S.

  3. Pingback: MaryM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s