La Jocurile Olimpice grecești, era câte un om de nimic care se ascundea cu o suliță lungă, o lance, în spatele unui gard pe undeva, și când trecea alergătorul pe acolo, arunca lancea printre picioarele alergătorului, făcându-l să cadă. Până să se ridice, celălalt alergător era deja departe. Acel om de nimic din timpul Jocurilor Olimpice grecești era numit ”diabolos”, de acolo se trage numele biblic al Diavolului, care are același comportament.

Doctorul James Pennebacker din Southern Mathodist University a observat o problema la majoritatea pacientilor lui, îngrijorarea şi îngândurarea, ceea ce le afecta reaţia la tratament. A bănuit un anumit lucru şi a inventat o metodă simplă pentru toţi pacienţii lui care necesitau un tratament mai lung de 15 zile.

Iată metoda! Cinci zile, timp de cincisprezece minute pe zi, fiecare pacient al său trebuia să scrie pe o bucată de hârtie despre cele mai grele şi traumatizante experienţe din viaţa lui, despre îngrijoririle şi temerile cele mai presante cu care sa confruntat şi încă se mai confruntă. Alături să spună ce a făcut cu acestea şi ce ar fi trebuit să facă. Acele hârtii le puteau păstra pentru ei, în mod privat.

Doctorul James, aşa cum a bănuit, a observat că majoritatea pacienţilor au înregistrat o îmbunătăţire mult mai mare a sistemului lor imunitar, reacţia la tratament a fost cu mult mai bună, acesta durând mai puţine zile.

Daniel Goleman scria asta în cartea sa ‘Inteligenţa emoţională’.

Cred că putem învăţa ceva de la acest doctor pentru noi.

sursă foto

”Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.” (Matei 5:20)

Dumnezeu ne spune că trebuie să avem râvnă! Dumnezeu ne spune că trebuie să avem viață în ceea ce facem. Dacă ne uităm la ferisei putem să identificăm la ei multă râvnă, cea mai îngustă partidă, din care făcuse parte și apostolul Pavel. Erau o categorie de oameni foarte sârguincioși. Domnul ne spune că trebuie să îi întrecem! Cum se face acest lucru? În primul rând în rugăciune. Asta înseamnă că trebuie să ai un duh înfocat și să ceri tot timpul lui Dumnezeu să te ajute, să te întărească, să dea izbândă, să ajute să reușească. E nevoie de un foc puternic interior. Observați că oamenii care ajung sus, aproape în orice domeniu, nu poți să spui că sunt perfecți, sau totul este ca la carte, dimpotrivă, totul pare foarte personal și particular, dar ce putem spune despre ei este că au un foc lăuntric nestăvilit. Tot așa ne spune și nouă Domnul, să întrecem în neprihănirea noastră pe cărturari și pe farisei. Ași spune că a ales pe cei mai sârguincioși oameni. Iar în răvna aceasta trebuie să ne plecăm asupra tuturor lucrurilor, iar pe cele mai neînsemnate să nu le lăsăm nefăcute.

Asta mai înseamnă ceva: să depășim o neprihănire falsă, ipocrită, neadevărată, așa cum sau făcut vinovați aceștia, dar nu toți.

sursă foto

Apostolul Pavel spunea lui Timotei:

” să păstrezi credinţa şi un cuget curat, pe care unii l-au pierdut, şi au căzut din credinţă.  (1 Timotei 1:19)

Astăzi se dă o mare luptă pentru conștiință omului. În ce fel? Omul este asaltat din toate părțile numai să nu fie singur cu propria conștiință, pentru că cel rău știe că atunci s-ar trezi, s-ar lumina. El este bombardat cu informații, reclame, imagini și sunete care vin aproape continuu până în ora somnului. Acestea sunt ca niște zgomote care astupă, în mod organizat, într-un fel, glasul lăuntric al omului.

Biblia spune să păstrezi credința și un cuget curat. Credința vine prin auzirea Cuvântului lui Hristos (Romani 10,17), iar cugetul curat vine din ascultarea noastră de cuvânt. Problema este că pentru a asculta cuvântul trebuie să îl înțelegi. Și aici este lupta pentru cugetul omului, pentru  că el e responsabil pentru lămurirea omului a tuturor lucrurilor, luminat bineînțeles de Cuvânt și Duhul Sfânt.

Dacă omul după ce ar asculta o predică, sau ar citi Scriptura, ar sta liniștit să cugete, să gândească liber, conștiința ar prelua acel cuvânt citit, sau auzit, și l-ar aplica pentru sine, ar argumenta, ar lămuri și ar clarifica acele lucruri și astfel s-ar aplica.

Oamenii simpli de la țară de aceea erau mai sfinți și mai sănătoși decât noi, pentru că nu erau cu atâtea plasme, tablete și iphoane, care nu ne dau liniște și pace, și care ne tin tot timpul încordați și legați, astfel nu mai știm ce este cu noi, și nu mai desfacem nici un nod care apare în viața noastră, pentru că nu avem timp, nici să gândim, acțiunea este o altă problemă. Așa sămânța Cuvântului este furată și împiedicată să aducă rod, cum spunea Domnul în pilda semănătorului.

Dacă omul ar fi liniștit să mediteze, să stea în fața propriei conștiințe după ce citește un cuvânt din scripturi, el nu ar putea sta mult fără să se schimbe, să se îmbunătățească, pentru că Scriptura și cugetul curat sunt mijloacele Duhului Sfânt pentru mântuirea și transformarea noastră. Omul este împiedicat să rodească și să evolueze în viață, pentru că nimic nu are timp să dospească, nimic nu are timp să se coacă. Totul pe fugă, totul în grabă.

Să ne oprim un timp din alergare! Să luăm o pauză! Să ne liniștim! Să eliminăm factorii perturbatori, și mai ales pe cei amăgitori, pentru că dacă vom păstra credința din Cuvânt și cugetul curat, vom ajunge să evoluăm după lumina și călăuzirea pe care o dau Scripturile.

Numei bine!

sursă foto

Isus a spus: ”veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi. (liberi)“  (Ioan 8:32)

Adevărul nu te face liber de ascultare, de responsabilitate, ci te face liber de minciună și în consecință de păcat. Există o libertatea firească, lumească, și există o libertate duhovnicească, dumnezeiască. Adevărul lui Dumnezeu dă libertatea duhovnecească. Este aceea care îți spune adevărul, astfel tu să te poți orienta și să te apuci de treabă. Este acea libertate care nu îți dă neapărat un pește să mănânci, dar îți dă o undiță prin care îți poți asigura hrana în fiecare zi.

Cunoaște adevărul și fii liber, liber cu adevărat să faci ceea ce trebuie!

Odată un credincios a fost întrebat de colegul lui de servici: ”Voi aveți voie să fumați?” ”Nu”. ”Voi aveți voie să mințiți?” ”Nu”. ”Dar să înjurați aveți voie?” ”Nici asta.” ”Dar voi ce aveți voie să faceți?” Credinciosul a răspuns: ”Noi avem voie să nu fumăm, să nu mințim, să nu înjurăm!”

Asta este adevărata libertate!

sursă foto

Aşa că, ori cine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi, şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.  (Matei 5:19)

Cine strică cea mai mică poruncă și învață pe alții așa, va fi chemat cel mai mic în Împărăția cerurilor – Domnul vede tendința omului de a respinge legea, iar dacă nu o respinge are tendința să o dilueze, să îndulcească. Faptul că totuși sunt în cer cei ce diluează legea, arată că noi suntem mântuiți prin Isus Hristos, dar unde vom fi în cer, depinde de ceea ce facem cu legea lui Hristos aici.

Cine împlinește legea și învață și pe alții așa va fi chemat mare în ceruri. – Observați, nu cel mai mare, ci mare. Cel mai mare este Domnul și aceia pe care Tatăl ia rânduit. Iar atunci când Domnul ia învățat pe ucenici ”legea slujirii” = cel mai mare dintre ei să fie slujitorul tuturor, acolo era vorba de cel mai mare între ei, nu în cer. Acest gând de a fi cel mai mare în cer și în general, este luciferic. Pentru noi primordial este voia lui Dumnezesu și să împlinim cu scumpătate aducând cât mai multă cinste lui Dumnezeu.

Toate bune!

In 1Cronici 10,14 se spune că Saul nu a întrebat pe Domnul, de aceea a fost pedepsit de Domnul și a murit, alături de alte păcate. Dar în 1 Samuel 28,6 vedem că Saul a întrebat pe Domnul, dar Domnul nu i-a răspuns, nici prin vise, nici prin prooroci și semne. Problema era că trăia în păcat și de aceea Domnul nu i-a răspuns, iar el nu vroia să se smerească și să se lase de păcatele lui, astfel ca Domnul să îi vorbească. Dumnezeu a vorbit și lui Ahab și lui Manase atunci când s-au smerit, cu cât mai mult ar fi vorbit lui Saul dacă se smerea.

Oamenii vin la Dumnezeu, dar nu fac ce spune Dumnezeu, de aceea El consideră că nici nu au venit de fapt.

Dar voi, preaiubiţilor, zidiţi-vă sufleteşte pe credinţa voastră preasfântă, rugaţi-vă prin Duhul Sfânt, (Iuda 1:20)

Înainte să înceapă apocalipsa ni se dă acest îndem în cuvânt. Probabil că unii se gândesc cum poate să se roage prin Duhul Sfânt. Și eu m-am întrebat un timp. Duhul Sfânt are o carte, toată Scriptura este insuflată de Duhul Sfânt. Am văzut adesea modele bune de rugăciune, însă rugăciunea prin Duhul Sfânt o găsesc cel mai bine întemeiată în rugăciunea după Cuvântul lui Dumnezeu. Spre exemplu adesea am fost îndemnat în inima mea să mă rog pentru biserica unde slujesc după:

Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege. (Galateni 5:22-23)

și m-am rugat literal după această listă. Am fost mult binecuvântat prin această rugăciune. La fel am făcut și cu alte texte specifice pe care le-am memorat din Efeseni 6 – cu armura lui Dumnezeu, Isaia 11 – cu Duhul care se odihnea peste Domnul.

Vă îndemn să vă rugați în felul acesta pentru bisericile voastre. Eu nu văd un alt mod mai autorizat de a ne ruga. Apostolul Ioan ne spune că dacă ne rugăm după voia lui Dumnezeu ne ascultă:

Îndrăzneala pe care o avem la El este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă. (1 Ioan 5:14) Şi, dacă ştim că ne ascultă, orice I-am cere, ştim că suntem stăpâni pe lucrurile pe care I le-am cerut. (1 Ioan 5:15)

Aceasta cred că este calea ca să ne rugăm cu îndrăzneală și avem o garanție foarte mare: ”ne ascultă”.

Ferice de noi dacă vom face acest lucru!

Când Ezechia a fost vindecat de Domnul, Berodac-Baladan, împăratul babilonului a trimis o scrisoare și un dar prin soli lui Ezechia, căci auzise de boala lui. Ezechia așa de recunoscător afost că i-a invitat să vadă totul, deja acum avea sufletul deschis… câtă ignoranță. ”Poporul meu piere de lipsă de cunoștință!”. ”Fii veacului acestuia sunt mai înțelepți decât fii luminii!”  Oamenii aceia au venit cu acel prilej ca să cerceteze locul pentru un următor atac, au venit pentru a complecta harta și baza de date cu privire la Ierusalim, dar nu s-a gândit Ezechia..

Când împăratul Amonului a murit, David a trimis oameni ca să mângâie pe fii lui Hanun. Aceștia ce au spus? ”Au venit să cerceteze țara și să o nimicească!” Așa că i-au batjocorit și i-au tirmis acasa cu barba și hainele tăiate pe jumătate. David i-a răsplătit cum se cuvine.

Vedeți, cum gândesc păgânii și cum gândesc copii Domnului. Păgânii încă de pe vremea lui David aveau obiceiul să fie vicleni, subtili etc. de aceea l-au acuzat, pe nedrept de altfel, pe David; iar pe vremea lui Ezechia, tot la fel au procedat babilonienii.

Este în regulă să fii bun și să nu te gândești la rele, dar este ignoranță să nu poți să concepi cum gândește vecinul, ești vulnerabil! Asta nu este bunătate, ci nechibzuință. Iar nouă ni s-a dat un duh de chibzuință! Astăzi cel rău la fel lucrează.

Doamne dă-ne înțelepciune!

sursă foto

Felul vostru de vorbire să fie: „Da, da; nu, nu“; ce trece peste aceste cuvinte, vine dela cel rău.  (Matei 5:37)

Felul de vorbire rezultă felul de trăire. Ce poate trece peste aceste cuvinte? Îmi cer scuze! (superificialitate). Nu am avut timp! (nedisciplinat). Nu am putut! (nechibzuit). Nu am știut! (neinformat). Tot ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău, te face un om rău.

Aici nu trebuiesc explicații, ci aplicații, sau tocmai călcăm principiu.

Acest principiu a început să funcționeze în Germania la un moment dat în istoria lor, și asta le-a aduc multe beneficii pe multe planuri. Aici este vorba de valabilitatea principiului, și nu contează cine și unde îl aplică.

Succes!

Am ascultat la televizor un mesaj de bobotează. Am auzit lucruri potrivite cu scriptura, dar spuse în alt sens. De exemplu, un obicei de bobotează este să se ia apă sfințită, explicația este că Domnul sa botezat și apa sfințește. Este scris că omul trebuie să se nască din nou din apă și din Duh, după cum spune în Ioan 3, deci apa sfințește.

Așa scrie în Ioan, numai că apostolul Petru lămurește acel pasaj în 1Petru 1,23 ”ați fost născuți din nou… prin Cuvântul lui Dumnezeu!” La fel spune și Iacov 1,18. Lucrul acesta înseamnă că în Ioan 3 Duhul este o referire la Dunhul Sfânt, clar, dar apa nu poate fi decât o referire la Cuvântul lui Dumnezeu, bazați pe versetele de mai sus, și nu la apa botezului. Mai ales că apostolul Petru întărește și spune că botezul nu este o curățire de întinăciunile trupești, ci mărturia unui cuget curat. 1Petru 3,21. Sîngele Domnului curățește păcatul prin pocăință și credință, apa nu poate ajuta la aceasta.

Un alt obicei este scoaterea crucii din apă, al cărui sens biblic nu l-am înțeles, deși am căutat și pe net niște explicații.

Cea mai frumoasă explicație de această sărbătoare este cu privire la sfânta treime care sa arătat la botez: Tatăl din cer a mărturisit depsre Fiul, Duhul Sfânt sa coborât în chip de porumbel, și Domnul Isus care era botezat în Iordan. Avea să înceapă marea lucrare de eliberare a omului din robia păcatului. Această lucrare a fost terminată de Domnul Isus în întregime, noi trebuie doar să urmăm calea pe care Domnul a deschiso.

Aș sugera pentru mai multe lămuriri citirea cărții: ”Călătoria pelerinului” de John Bunyan. Sau puteți viziona ecranizarea aici!

sursă foto