O mărturie impresionantă

A plecat de mică de acasă pentru o școală mai bună și a luat viața în piept. A fost sinceră cu ea, deși realiza pericolul, nu a acceptat să se mintă singură, că asta este, așa este „cool”, și ce bună este viața în felul acesta, mai ales că are moderație la rău! Nu, și-a dat seama de uriașul din spatele ei. Fără să facă mișcări bruște, s-a orientat unde trebuie și zilnic a cerut putere. Pentru că nu a dat înapoi și nu a renunțat, Dumnezeu a fost credincios față de ea, eliberând-o! Încă odată Dumnezeu dovedește că este nepărtinitor. 

Iată mărturia!

img

Salut tuturor, am citit cu atenție toate comentariile voastre și pot spune ca este interesant cum fiecare încearcă sa își argumenteze propiile păreri, apreciez implicarea băieților creștini care încearcă sa îi ajute pe alții sa își deschidă ochii în privința drogurilor ușoare. Eu pot sa va povestesc puțin din experiența mea personala, și nu am sa mă lungesc prea tare pt. ca nu vreau sa plictisesc pe nimeni. La vârsta de 15 ani m-am mutat singura fiind trimisă de părinții mei la un liceu „Bun” intr-un alt oraș, totul a început când am cunoscut pt prima oară senzația de a fi „high” pot sa spun ca a fost o experiență plăcută dar si foarte înșelătoare, deoarece nu am reușit sa mă mai las de fumat hașiș și Marihuana timp de 10 ani, deșii nu am abuzat niciodată nu va zic ce urmări a lăsat acest viciu în viața mea: liceul l-am terminat pana la urma dar mă mir Cum de am reușit, relații cu mai mulți bărbați crezând ca este ceva normal sa îți schimbi partenerii, doar ești tânăr și sa nu va zic de neuronii mei care au avut cel mai mult de suferit. Când începusem sa fumez m-am documentat scurt despre efectele negative asupra creerului și dacă provoacă dependenta, bineînțeles pe toate situ-rile am găsit scris ca nu provoacă dependenta și ca este mult mai puțin nociva decât alcoolul. Dar eu în ultimii 5 ani începusem sa mă rog în fiecare zi lui Dumnezeu sa mă ajute sa mă las, și pur și simplu eram robita, era ca și Cum ași fi luptat împotriva unui uriaș pt ca creerului meu îi era dor de senzația și starea de amorțeală care o simțeam în momentul acela. Deci în concluzie Thc-ul nu produce dependenta fizica dar credeti-mă ca este mult mai grav de atât, dependenta psihica este cel mai mare dușman după părerea mea și din păcate Îți șterge memoria. Este noua unealta a lui Satana ca sa minta tinerii frumos și sa le distrugă viața, încet dar vizibil. Pot sa spun ca de când am încetat sa consum mă simt alt om, sunt mult mai încrezătoare în mine și mă simt și eu ca și restul lumii, adică nu o ciudata…eu sper ca atunci când faceți asta sa va gândiți la creerul vostru sa reușiți si sa vreti sa învingeți plăcerea momentana și egoista( în privința sănătății voastre, pt ca sunt sigura ca toți care faceți asta sunteți conștienți de urmări, doar ca este prea cool, și nu va dați seama ca al doilea nume al Diavolului este „minciuna”) pe care o cere în acel moment ego-ul vostru. Doresc sa Dumnezeu sa ne de-a înțelepciune tuturor!!.

 

sursă foto

P.S. mărturia a fost scrisă în comentariile unui articol mai vechi.

Haz de necaz

Putem spune că am scăpat de hoții care erau înainte pe RATB în București. Odată mi-a furat unul un walkmen (casetofon cu căști). Drept vorbind acel tip de hoți nu mai sunt în general, dar au apărut unii noi, acei controlori care se legitimează cu RATB. Aceștia mai nou vânează pe cei ce fie nu sunt atenți, fie nu știu să valideze biletul, sau nu o fac în timp record. Am auzit că pe țigani nu îi controlează, oare de ce? Iar controlul îl fac așa ca o stafie, stă în spatele tău, te pândește, și apoi „hop!” te controlează. Nu o ia cum se făcea odată de la un capăt la altul, obiectiv, pe toată lumea. Nu, ei acum sunt la vânătoare! Am observat că se duce la femei cu copii, la tineri care vorbesc la telefon etc., oamenii cumsecade, care din bun simț și de rușine nu zic nimic și se pleacă sărmanii sub jugul lor. Unul spunea că vorbea la telefon și în 15 secunde l-a controlat, „Stai domne că acum scoteam biletul electronic să îl validez!” Ce, s-a putut înțelege cu căpcăunul? A trebuit să plătească amenda sfântă de 50 de lei.

Un patriarh

image

„Dar pân-atunci, voi lăuda pe Domnul,
Ruga mea spre El se va-ndrepta;
Până-n cea zi când în cer voi ajunge
În ziua când Îl voi vedea.
– Stuart Hamblen.

Astăzi, 12 Septembrie, se împlinesc 100 de ani de la nașterea Fratelui Petru Popovici – Fratele și învățătorul multora dintre noi, un Frate mai mare și neobosit propovăduitor al Evangheliei Domnului nostru Isus Hristos! Deși a slujit o parte însemnată din viață în Arad și Timișoara, dânsul ne predică Evanghelia și astăzi la cei 100 ani din State, în Comunitatea de Frați Baptiști din Georgia, Atlanta (Biserica Română Baptistă Gwinnett – GRBC Atlanta)

Salutări tuturor fraților de la Efes. 2, 10.
„Eu am fost doar un Rob la Stăpân. Nu robul, ci stăpânul hotărăște. Eu doar am ascultat de El și am primit har după har în toată lucrarea de-o viață. Lauda e doar a Lui, eu n-am niciun merit. Spun totuși acum la sfârșit că merită! Merită și tu, și toți să dăm totul pentru Domnul!”