Un rabin venea acasa cu un tort pentru ziua sotiei lui. Pe drum intalneste un cersetor olog. Cersetorl il roaga sa il duca pana la piata, unde putea sa primeasca niste bani. Rabinul a spus: “te-as lua dar am tortul acesta, este ziua sotiei mele”. “Nu este nimic, spuse ologul, il tin eu in mana”. Atunci rabinul a luat pe olog in brate, acesta tinand tortul. Pe drum, ologul spune: “Imi este foame, pot sa iau si eu o portie din tort?”. “Nu se poate, ti-am spus ca acasa sunt musafiri, este ziua sotiei mele. Nu pot incepe tortul!” . “Numai o bucatica mica” spune ologul. Rabinul se lasa induplecat si spune: “Bine, fie..” Cand ajunge in piata, se uita la tort si nu mai era nimic. “Ce mi-ai facut, ai mancat tot tortul!! Cum ajung eu acasa acum?!”. “Mi-a fost foame a spus ologul.”. “Acum, nu mai trebuie sa stau in piata, acum am servit masa. Te rog du-ma la loc!” Rabinul spune: “Asta nu pot face, ai complicat totul! Trebuie sa cumpar un alt tort!” . “Dar eu nu pot sa merg..!” Cu un ultim efort, rabinul il duce la locul de unde la luat”.

Cand a ajuns la locul de unde l-a luat. Acolo ologul s-a transformat intr’un inger si i-a spus: “Tu nu esti un rabin obisnuit, tu esti un rabin Agathos” (agathos = bun, cu compasiune)

Gal 6:9  “Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.”

1Sa 3:4  Atunci Domnul a chemat pe Samuel. El a răspuns: „Iată-mă!”

1Sa 3:5  Şi a alergat la Eli, şi a zis: „Iată-mă, căci m’ai chemat”. Eli a răspuns. „Nu te-am chemat; întoarce-te şi te culcă”. Şi s’a dus şi s’a culcat.

1Sa 3:6  Domnul a chemat din nou pe Samuel. Şi Samuel s’a sculat, s’a dus la Eli, şi a zis: „Iată-mă, căci m’ai chemat.” Eli a răspuns: „Nu te-am chemat, fiule, întoarce-te şi te culcă”.

1Sa 3:7  Samuel nu cunoştea încă pe Domnul, şi Cuvîntul Domnului nu-i fusese încă descoperit.

1Sa 3:8  Domnul a chemat din nou pe Samuel, pentru a treia oară. Şi Samuel s’a sculat, s’a dus la Eli, şi a zis: „Iată-mă, căci m’ai chemat”. Eli a înţeles că Domnul cheamă pe copil,

1Sa 3:9  şi a zis lui Samuel: „Du-te, de te culcă; şi dacă vei mai fi chemat, să spui: „Vorbeşte, Doamne, căci robul Tău ascultă.” Şi Samuel s’a dus să se culce la locul lui.

Cand Samuel era in Templu si slujea pe Domnul el inca nu cunostea pe Dumnezeu. Se poate sa slujesti pe Dumnezeu si totusi sa nu cunosti pe Dumnezeu. Dar o faci pentru ca ai fost indrumat corect de cineva (Ana in cazul lui Samuel). Un lucru pe care il invatam aici este ca:

–         Intotdeauna in relatia omului cu Dumnezeu, Dumnezeu ia initiativa. El ne cheama la El, mai inainte ca sa venim noi la El. “Nu voi m-ati ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi” Spunea Domnul Isus in Ioan 15,16. Dumnezeu este initiatorul a tot ce este bun si desavarsit in viata noastra. Sa ii dam intotdeauna acest drept si a il respectam pentru ca El sa continue sa lucreze in viata noastra!

–         Omul nu stie cum sa reactioneze in fata lui Dumnezeu. Samuel auzea pe Dumnezeu, dar nu stia cine este. El se ducea la Eli. Tot asa si noi, la inceput auzim pe Dumnezeu, dar nu stim unde sa ne ducem si ce sa facem. Bine este sa mergem la oamenii ca care ii vedem ca umbla cu Dumnezeu. Sa cercetam Scripturile pentru asta.

–         Omul are nevoie de iluminare si ucenicie pentru a urma pe Dumnezeu. Nu trebuie sa consideram ca stim ce avem de facut in fata lui Dumnezeu. Nu stim. Trebuie sa ne lasam indrumati, sa cautam sa intelegem caile lui Dumnezeu, sa mergem la Cuvantul lui Dumnezeu. Duhul Sfant este cel ce ne calauzeste in tot adevarul.

Matei 24.22

Din dragoste pentru copiii Săi, Domnul nu mai face unele judecăţi, iar pe altele le scurtează. În necazul cel mare, focul ar distruge totul, dacă Domnul nu ar potoli flăcările, din cauza celor aleşi. Astfel El îi izbăveşte pe cei aleşi din dragoste pentru Domnul Isus, şi scapă omenirea din dragoste pentru cei aleşi.

Ce cinste pentru sfinţii Săi! Cu ce grijă ar trebui să folosească ei această influenţă pe lângă Domnul! Căci El va asculta rugăciunile lor pentru cei păcătoşi şi va binecuvânta strădania lor pentru a-i aduce la mântuire. El binecuvântează pe cei credincioşi, pentru ca la rândul lor aceştia să ajungă o binecuvântare pentru cei ce n-au venit la credinţă. Mulţi păcătoşi care trăiesc, sfârşesc prin a deveni credincioşi din pricina rugăciunilor unei mame, a unei femei sau a unei fiice, rugăciuni la care Domnul ia aminte.

Am folosit noi această putere minunată a rugăciunii, pe care Domnul ne-a dat-o? Ne rugăm noi pentru oraşul nostru, pentru ţara noastră şi pentru generaţia noastră? în timpuri de război, de foamete, de epidemie, suntem noi nişte mijlocitori, pentru ca aceste zile să fie scurtate? Plângem noi înaintea lui Dumnezeu, la revărsarea necredinţei, a rătăcirii şi a destrăbălării? Rugăm noi fierbinte pe Domnul să scurteze domnia păcatului, grăbind venirea Lui în slavă? Să ne aşezăm în genunchi, să ne rugăm şi să nu încetăm, până când Domnul Cristos va apărea pe norii cerului.

CH Spurgeon

Inainte oamenii isi faceau altare si se inchinau dumnezeilor straini. Asta mania pe Dumnezeu. Astazi nu s-au schimbat prea mult lucrurile. La tot pasul avem altare. Nu s-au schimbat lucrurile prea mult. Sunt cam la fel de inalte, la fel de rotunde, si vezi oamenii stand la coada uneori, cand unul sta in fata altarului, celalalt se retrage doi pasi inapoi. Cel ce se inchina, se pleaca usor in fata si apoi are un schimb de informatii, un cod secret. V-ati dat seama? Exact! Bancomatele!! Ele sunt altarele zilelor noastre…

Nu degeaba numeste Dumnezeu: “lacomia de bani, inchinarea la idoli.” De aici vin tot felul de lucruri rele.

Aristotel crede ca sufletul are trei parti: 1. Ratiunea – virtute intelectuala. 2. Sentimentul sau afectul – ratiunea practica, deoarece calauzeste actiunile si sentimentele. Ele aud voacea ratiunii ca vocea unui prieten si o asculta. 3. Apetitul – care nu aude si nu asculta ratiunea, dar poate fi educat. Aristotel face diferenta intre apetit si sentiment.

Interesant ca psihologia lui diferea de cea actuala. Noi astazi vedem sufletul uman ca fiind: 1. Ratiune. 2. Sentiment. 3. Vointa.

Aristotel il vedea altfel: 1. Ratiune. 2. Sentiment. 3. Apetit. Vointa probabil fiind rezultatul celor trei.

Mi se pare relevant „apetitul” pentru ca este o problema majora in sufletele noastre, si totusi in psihologia actuala acest apetit este ascuns. Aratam mai bine fara el, dar nu ne simtim mai bine cand il trecem cu vederea. Cred ca invatand de la inaintasii nostri clasici, am rezolva mai bine anumite probleme prezente.

Toate bune!

Detalii si inscrierea se face la www.ber.ro. Intrarea este libera, dar este conditionata de inscrierea fie pe websiteul BER fie la telefon.

Omul este iraţional, ilogic, egocentric.
Nu are importanţă, tu iubeşte-l !

Dacă faci bine, vor spune că ai scopuri ascunse, egoiste.
Nu are importanţă, tu fă acel lucru !

Dacă-ţi atingi propriile ţeluri, vei găsi prieteni falşi şi duşmani adevăraţi.
Nu are importanţă, tu realizează-le !

Binele pe care îl faci, mâine va fi uitat.
Nu are importanţă, tu să-l faci !

Onestitatea şi sinceritatea te fac vulnerabil.
Nu are importanţă, tu fii deschis şi cinstit !

Ceea ce-ai construit ani în şir, poate fi distrus într-o clipă.
Nu are importanţă, tu să construieşti !

Dacă îi ajuţi pe oameni, se vor ridica împotriva ta.
Nu are importanţă, tu să-i ajuţi !

Dă lumii ce ai mai bun în tine, şi lumea te va lua la bătaie.
Nu are importanţă, tu dă ce ai mai bun în tine !

Maica Tereza

Dintre cele 11 mari religii ale lumii, numai una, Crestinismul, abordeaza problema esentiala a omului – pacatul.

Dintre marile religii ale lumii, doar in Crestinism Il vedem pe Dumnezeu cautandu-l pe om.

Dintre toti intemeietorii marilor religii, numai Hristos a pretins ca El este Dumnezeu.

Dintre toti intemeietorii marilor religii, numai Iisus a trait o viata fara pacat.

Dintre toti intemeietorii marilor religii, numai Iisus a inviat.

In timp ce toti intemeietorii marilor religii sunt admirati, numai Iisus este fie blestemat, fie venerat.

In timp ce toti ceilalti ofera o religie, numai Iisus ofera o relatie.

El este singurul care poate schimba inima omului.

„Va spun voua prietenii Mei: Sa nu va temeti de cei ce ucid trupul si dupa aceea nu mai pot face nimic. Am sa va spun de cine sa va temeti: Temeti-va de Acela care, dupa ce a ucis, are puterea sa arunce in ghena; da, va spun, de El sa va temeti!” – Iisus Hristos

Luca 12,4-5

In ce ar trebui sa constea roada crestinului? Dumnezeu asteapta ca noi sa aducem roada si sa aducem multa roada. La ce ar trebui sa ne referim in mod concret?

In biserica noastra in curand vom avea serbarea roadelor si deja incepem sa ne gandim la aceste lucruri.

Iata care ar fi roadele asteptate de Dumnezeu de la noi conform lui Ray Confort

1. Roada pocaintei – Dumnezeu asteapta sa ne pocaim si sa cotinuam sa avem aceasta atitudine in viata pentru orice lastar de amaraciune care tinde sa creasca, pentru ca vor fi lastari tin timp in timp in viata noastra.
2. Roada recunostintei – Viata noastra ar trebui sa fie un fluviu de recunostinta pentru Dumnezeu pentru ceea ce deja a facut pentru noi, si este suficient, desavarsit si nimic de adaugat: Hristos a murit pentru pacatele noastre, Ne-a nascut din nou, ne-a dat Duhul Sfant si Cuvantul Sau. Pentru toate acestea trebuie sa ii multumim toata viata noastra si tot ce facem sa fie doar recunostinta pentru ce a facut, nu pentru a cauta vre’un merit.
3. Roada faptelor bune – noi trebuie sa fim cei dintai in fapte bune. Stim ca nu suntem mantuiti prin fapte, dar mantuirea duce la tot felul de fapte bune, la a fii cei dintai in fapte bune. Asteapta Dumnezeu de la noi aceste lucruri!
4. Roada Duhului Sfant – Dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, facerea de bine, credinciosia, blandetea, infranarea poftelor.
5. Roada dreptatii – se asteapta de la noi sa nu umblam cu nedreptate in treburi fata de frati sau oameni. Sa fim drepti si corecti in toate lucrurile; dreptatea, mila, credinciosia sunt cele mai importante lucruri din lege spunea Domnul Iisus.

Domnul sa lucreze!

„Sa nu jurati nicidecum.. vorbirea voastra sa fie: „Da, da; nu, nu” ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel rau” Matei 5,34;37

A nu jura nicidecum are de a face cu o viata duplicitara. Adica cine jura e ca si cum ar spune: „Stii eu de multe ori nu imi tin cuvantul cand promit ceva.. dar acum iti jur, ca voi face ceea ce am spus”

Aceasta este ideea faptului ca: Da-ul vostru sa fie da, si nu-ul vostru sa fie nu. Ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rau. Sa fim oameni de cuvant, atunci ne vom castiga respectul si demnitatea, atunci se va inbunatatii calitatea vietii. Cand ne dam cuvantul, trebuie sa ne dam silintele sa il implinim chiar si daca iesim in paguba, pentru ca este mai important sa iti implinesti ceea ce ai spus, decat profitul tau temporal.

Cu bine!

Sa nu juri stramb! – Florin S. mp3

Legea spune “sa nu ucizi”, dar daca iti permiti sa te manii, inspre asta te indrepti. Poate nu vrei sa te manii, dar daca iti permiti sa spui cuvinte: “prostule” , “nebunule” si altele jignitoare, nu ai cum sa nu te manii. Domnul atrage atentia asupra spiritului legii si nu doar asupra literei. Litera legii arata unde se termina pacatul: prin crima; spiritul legii arata unde incepe pacatul: prin cuvinte jignitoare. De la inceput pana la sfarsit am intrat sub incidenta aceluiasi pacat “sa nu ucizi”. Interesant ne mai vede pe noi Dumnezeu!

“Sa nu preacurvesti”. Aceasta este litera legii, in trup, spiritul legii spune : “daca te uiti la o femeie ca sa o pofetesti, ai si precurvit cu ea in inima ta”. Deci daca vrei sa nu comiti adulter in trup, dar iti permiti sa te uiti, sau sa “te arati” (fetele), acolo se va ajunge. Finalul pacatului este in trup, inceputul pacatului este sa privesti ca sa poftesti. Daca vezi ceva si respingi, nu te opresti asupra imaginii, este doar ispita, nu pacatuiesti. Dar daca te uiti si alegi sa te uiti in continuare ca sa poftesti, ai si comis adulter. Un lucru interesant in acest pacat este ca adulterul incepe cu o imagine pe care o poftesti, doresti, insa imaginea asta nu trebuie sa fie neaparat fizica, ci si la nivel de personalitate, ceea ce se poate intampla prin cuvinte, fara sa ai in vedere prea mult aspectul fizic.

Sa legea in spiritul ei si nu doar in litera ei, si atunci vom fi paziti!

Cu bine!

Sa nu ucizi, sa nu comiti adulter!– mp3