Lady Gaga a avut o întrevedere cu Dalai Lama, precum împărăteasa din Seba l-a vizitat odinioară pe înțeleptul Solomon, pregătită cu întrebării grele asupra cărora dorea răspuns. Întâlnirea a avut los în SUA, dar a fost într-un sens similară. De aici Lady Gaga a primit interdicție din partea Chinei să mai cânte în acest stat, și chiar ca muzica acesteia să mai fie ascultată.
Lady Gaga a avut trei întrebări în mare:

1. Cum ajutăm tinerii cu respect scăzut de sine, care își fac rău, sau chiar se sinucid?

2. Care este pentru tine cea mai productivă meditație?

3. Cum pot să îmi păstrez pacea minții când văd atâta durere si rău în fața ochilor?

La care Dalai Lama a răspuns:

1. Este prea multă informație despre materialism și prea puțină despre valori. Avem o societate centrată prea mult pe egoism și prea puțin pe altruism.

2. Sunt două tipuri de meditație: una în care nu te gândești la nimic, și alta în care analizezi. Cea în care analizezi este mult mai puternică, pentru că rezolvi anumite lucruri. Cealaltă, nu rezolvi nimic, te întorci la aceleași probleme după.

3. Când privești un lucru prea de aproape nu mai vezi nimic, dacă îți mărești perspectiva, vezi ce este în spate, deasupra, în jur, și pot manevra situația. Să privească din perspectivă mai mare.
    M-am uitat la răspunsurile lui Dalai Lama,  și am observat ca este un bun gânditor, analist, se vede şi din meditația „analiză” pe care o practică. Aici nu e pe placul budiștilor, probabil de aceea îl persecuta chinezii, budiștii preferă meditația în care nu gândești nimic, pe care o critica Dalai Lama. Aceasta pe care o prefera el o au creștinii, doar ca noi avem si câmpul muncii „Cuvântul lui Dumnezeu„, altfel este multă muncă şi nu mai termini, cum spunea Solomon. 
    La prima întrebare subliniază bine, dar un sens tot nu e sa iubești pe aproapele tău, pentru că mâine mori. Dacă ducem rațiunea până la capăt vedem că ăsta este adevărul. Sensul ar fi împărăția lui Dumnezeu veșnică, altfel este viziune trunchiată. Apostolul Pavel o spune: „sa mancam si sa bem ca maine murim”. Acesta este adevărul în afara veșniciei, să fim sinceri. 
    La a doua intrebare a raspuns bine, pe drept e prigonit. 
    La a treia întrebare, are sens ce spune, e adevărat, doar că evită esențialul , şi anume, dacă  faci rău, nu este corect să  îți  dorești  o clipă  de odihnă . Este voia lui Dumnezeu să nu ai odihnă nici zi nici noapte, prin conștiință. Calea lui Dumnezeu este nu să privesti de departe, ci să renunti la a mai face rău, pentru că pe om nu il doare când altul face rău, ci când el face rău. Când altul face rău simți compasiune. Dacă rezolvă problema răului, atunci el are pace chiar dacă ar începe al treilea razboi mondial. Iar rezolvarea trebuie să spunem că nu e posibilă, pentru că la Dumnezeu plata păcatului este moartea. Ca să  plătești, trebuie să mori, şi dacă mori ajungi în iad şi nu ai rezolvat nimic. Avem însă  o sansa datorită  Domnului Isus care a murit pe cruce în  locul nostru. Poti veni la El şi să  beneficiezi de plata Lui ispăşitoare şi atunci ai iertare autentică . Acesta ar fi răspunsul  final. 

„Noi toți privim cu fața descoperită
ca într-o oglindă, slava Domnului,
și suntem schimbați în același chip al Lui,
din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.”
(2 Corinteni 3:18)

Așterne slava Ta!…
Oglindă,
în care să privesc profund!
Iisuse, du-mă în Lumină,
Să nu mai pot să mă ascund!

Refren:
Ridică vălul neștiinței,
O, Duhule, din mintea mea!
Dă-mi Doamne, harul pocăinței
Și schimbă-mă-ntru slava Ta!

Trimite slava Ta!…
Să ardă,
în mine tot ce-i stricăcios!
Din treaptă-n treaptă mă înalță
Spre chipul Domnului Hristos!

Refren:
Ridică vălul nesilinței,
O, Duhule, din viața mea!
Dă-mi Doamne, harul pocăinței
Și schimbă-mă-ntru slava Ta!

Arată-Ți slava Ta!…
Comoară,
purtată într-un vas de lut.
Și fă-Te cunoscut pe Tine,
Prin mine un necunoscut!

Refren:
Ridică vălul neputinței,
O, Duhule, din mintea mea!
Dă-mi Doamne, harul pocăinței
Și schimbă-mă-ntru slava Ta!

Să umple slava Ta!…
Clădirea,
zidită azi din pietre vii.
Să faci din noi o mărturie,
Și-acum și când ai să revii!

Refren:
Ridică vălul neiubirii,
O, Duhule Sfânt, dintre noi!
Dă, Doamne azi, harul sfințirii
Ca slava Ta să crească-n noi!

Întoarce slava Ta!…
și-n Țara
Acelor care Te-au străpuns.
Întoarce-le din nou privirea,
Spre Tine, – Singurul răspuns!

Refren:
Ridică vălul
necredinței,
O, Duhule!…
Emanuel, revarsă
harul pocăinței!
Îndură-Te, de Israel!

SCHIMBAȚI DIN SLAVĂ ÎN SLAVĂ

Duhul Sfânt a fost promis ucenicilor cu caracter de permanență:

Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; (Ioan 14:16)

Duhul Sfânt al lui Dumnezeu este dat tuturor credincioșilor născuți din nou. Noi de fapt nu ne putem naște din nou în absența Duhului Sfânt. Ioan 3, 5.

Şi voi, după ce aţi auzit Cuvântul adevărului (Evanghelia mântuirii voastre), aţi crezut în El şi aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt care fusese făgăduit (Efeseni 1:13)

Iar în 2 Corinteni ni se spune că Duhul Sfânt ne-a fost dat ca și arvună, avans, sau ca o modalitate de recunoaștere viitoare.

El ne-a şi pecetluit şi ne-a pus în inimă arvuna Duhului. (2 Corinteni 1:22)

A fi umplut cu Duhul Sfânt este altceva. Efeseni 4,30 ne spune că noi putem însă întrista pe Duhul lui Dumnezeu prin care am fost pecetluiți:

Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării. (Efeseni 4:30)

Porunca de a fii plini de Duhul Sfânt o avem de la apostolul Pavel în Efeseni 5,18

Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh. (Efeseni 5:18)

Lucrul acesta nu se poate întâmpla decât făcând reversul textului din capitolul 4, când am întristat pe Duhul Sânt. Sensul este că noi ar trebui să fim dăruiți complet Duhului Sfânt, să aparținem lui în totalitate, sau altfel spus, să fim umpluți de Duhul Sfânt.

În 1Tesaloniceni 5,19 ni se spune: ”Nu stingeți Duhul!”

Când stingem Duhul nu mai experimentăm plinătatea Lui, în și prin noi. A fii umplut de Duhul Sfânt înseamnă a îi da libertate să ocupe fiecare parte a vieții noastre. Umplerea cu Duhul Sfânt nu implică doar faptele noastre, ci și gândurile și motivațiile care stau în spatele acestora. Cum spune în Psalmul 19,14 ”Primește cu bunăvoință cuvintele gurii mele și cugetele inimii mele, Dumnezeule, stânca mea și izbăvitorul meu”.

Păcatul este ceea ce ne separă pe noi de umplerea cu Duhul Sfânt. Supunerea noastră față de Dumnezeu este ceea ce face ca umplerea cu Duhul Sfânt să continue. Cu toate că ni se cere să fim umpluți de Duhul Sfânt, rugăciunea de a fii plini de Duhul Sfânt, nu este totuna cu a fii plin de Duhul Sfânt. După cum Domnul Isus spunea: De ce-Mi ziceţi: „Doamne, Doamne!”, şi nu faceţi ce spun Eu? (Luca 6:46) Duhul Sfânt este Duhul lui Hristos, nu ne putem aștepta să vorbească diferit.

În consecință numai supunerea noastră totală față de Dumnezeu și față de poruncile Sale oferă Duhului Sfânt libertatea de a lucra în noi.

Deoarece suntem imperfecți, de aceea este imposibil să fim umpluți permanent de Duhul Sfânt. De îndată ce păcătuim, Duhul Sfânt ne înștiințează, dar dacă ne pocăim, sângele lui Hristos ne spală de orice fărădelege, acest lucru dă posibilitatea Duhului Sfânt să umple și să conducă din nou ființa noastră.

Duhul Sfânt este a treia persoană din sfânta treime, este Dumnezeu din Dumnezeu adevărat, de aceeași substantă cu Tatăl și cu Fiul, persoană atotștiutoare, atotprezentă, atotputernică și infinită.

Din toate darurile date de Dumnezeu omenirii, nu există nici unul mai mare decât prezența Duhului Sfânt. Duhul Sfânt are multe funcții, roluți și activități.

În lume – Duhul Sfânt face o lucrare pretutindeni în lume în inimile tuturor oamenilor. Domnul Isus ne spunea: ”Şi când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata.” (Ioan 16:8) Astfel toată lumea are conștiința că Dumnezeu există, chiar dacă nu vor să recunoască acest lucru. Duhul aplică adevărurile lui Dumnezeu în inimile oamenilor pentru a-i convinge prin argumente concrete și suficiente că sunt păcătoși. Dacă oamenii răspund la convingerea lui, Duhul îi aduce la mântuire.

În credincioși – Odată mântuiți, noi aparținem lui Dumnezeu, iar Duhul Sfânt își stabilește reședința în inimile noastre pentru totdeauna (Rom.8,9), ne pecetluiește cu confirmare, certificând și asigurându-ne arvuna pentru statutul nostru veșnic de copii ai Săi. ”Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac;” (Ioan 14:16) În limba greacă cuvântul ”mângâietor” (paracleto) înseamnă ”cel care este chemat alături de”. Acest lucru ne arată pe cineva care încurajează, îndeamnă. Domnul Isus a dat Duhul Sfânt ca o compensație pentru absența Lui, pentru a împlini funcțiile pe care El le-ar fi avut dacă ar fi rămas cu noi. Duhul Sfânt ne dă puterea să înțelegem și să interpretăm Cuvântul lui Dumnezeu ”Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare”. (Ioan 16:13). El dezvăluie minții noastre întregul sfat al lui Dumnezeu referitor la închinare, doctrină și viața creștină. El este Conducătorul suprem, care merge înaintea noastră, eliminând toate obstacolele mentale, sufletești și volitive, făcându-ne să înțelegem toate lucrurile spirituale. Partea esențială a adevărului pe care El îl descoperă, este că Domnul Isus este Cel care a spus că este. ”Când va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine”. (Ioan 15:26) Duhul ne convinge de dumnezeirea lui Hristos și de întruparea Lui, de faptul că El este Mesia, de suferința, moartea, învierea și înălțarea Lui la dreapta lui Dumnezeu și de roul Său de judecător al tuturor.

În Biserică – Un alt rol al Duhului Sfânt este acela de dătător de daruri. 1Corinteni 12 descrie darurile spirituale date credincioșilor ca să poată funcționa ca trupul lui Hristos pe pământ. Toate aceste daruri mari și mici sunt date de Duhul Sfânt, pentru a fi ambasadorii Lui în lume, demonstrând harul Său și glorificându-L pe El. De asemenea Duhul Sfânt înfrumusețează viața noastră prin roada Sa, înnobilează caracterul nostru prin: dragoste, bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătate, facere de bine, credincioșie, blândețe și înfrânarea poftelor. (Galateni 5,22-23) Acestea nu sunt roada trupului nostru, care este incapabil de a produce astfel de roade, ci ele sunt produse de prezența Duhului în viețile noastre.

Duhul Sfânt este Dumnezeu care a venit să locuiască în noi, să nu ne părăsească niciodată, să ne întărească până la sfârșit, să fie cu noi chiar atunci când avem nevoie mai mult de cineva. Toate făgăduințele lui Dumnezeu din cuvânt sunt împlinite de Duhul Sfânt prin prezența lui binecuvântată în noi.

Să Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru Duhul Sfânt și lucrarea Lui în viețile noastre!

– un material adaptat și prelucrat după http://gotquestions.com/

Am luat această denumire de la expresia Domnului Iisus ”unul mai tare”, din Luca 11 acolo unde vorbește despre ”omul cel tare” (diavolul) și de ”unul mai tare (vorbea despre Sine acolo).

Când omul cel tare şi bine înarmat îşi păzeşte casa, averile îi sunt la adăpost. Dar dacă vine peste el unul mai tare decât el şi-l biruie, atunci îi ia cu sila toate armele în care se încredea şi împarte prăzile luate de la el. (Luca 11, 21-22)

Cine nu este cu Mine este împotriva Mea; şi cine nu adună cu Mine risipeşte. (Luca 11:23)

Am găsit acest articol pe blogul fratelui Daniel, scris după J. Lee Grady. Scriu aici o traducere a acestui articol simplificată.

Aceste șase categorii de oameni care rănesc biserica nu sunt oameni care trebuie judecați, dimpotrivă, cred că trebuie slujiți, dar nu trebuie puși în conducere, în echipa de lucrători.

1. Cei ce controlează financiar – Aceștia sunt oamenii care au bani, dar sunt imaturi spiritual. Nu trebuie lăsați să controleze lucrarea, chiar dacă au puterea banului. Dumnezeu conduce lucrarea lui, iar dacă este nevoie, să așteptăm intervenția Domnului, fără să facem pași greșiți în rezolvarea acestora.
2. Profeții autoproclamați – Aceștia sunt cei ce se autonumesc profeți. Au o atitudine greșită. Adevărații profeți ai lui Dumnezeu sunt iubitori, au o inimă slujitoare, stau sub autoritate. Cei răi însă nu se lasă corectați, sunt mândri spiritual, sunt singuratici.
3. Cei ce vor atenție – Aceștia sunt cei ce vor să fie în față, să cânte sau să predice. Dumnezeu vrea oameni în lucrare, dar vrea oameni frânți, smeriți, care să nu se încreadă în abilitățile lor, ci în Dumnezeu. Aceștia care vor atenție însă sunt emoționali, nestăpâniți. Să ne ferim de cei ambițioși, aprinși de ei înșiși.
4. Cei cu răni  nerezolvate – Aceștia au fost răniți, și acest lucru este necondamnabil, dar dacă nu si-au rezolvat încă aceste răni, ei vor răspândi acele resentimente prin slujirea lor ca un cancer. În Evrei 12, 15 spune să fim atenți la orice ”lăstar de amărăciune”, care poate întina pe mulți.
5. Cei cu slăbiciuni sexuale – Să fim atenți la cei care au probleme în acest sens din diverse motive, au fost abuzați, au fost trădați, dezamăgiți în relațiile lor, și într-un fel sau altul ei își caută partener. Să fim atenți mai ales la liderii de tineret, de copii sau închinare. Să confruntăm și să ferim biserica de oamenii care își caută în ea parteneri fizici.
6. Cei imaturi, care le știu pe toate – Satan a condus o rebeliune în cer. Sunt unii care vor repede să creeze mișcări spirituale. Să învățăm din răbdarea lui David când a primit făgăduința ca va fii rege. Să ne ferim să punem noi convertiți în funcții de conducere (1Timotei 3,16).

A fost încă o dovadă a solidarității românilor. În mai multe privințe românii nu sunt ce ar trebui, dar aici au dat dovadă grea de umanitate. Europa a privit acest mesaj într-un timp necesar. Dumnezeu laudă pe Avraam că își învață copii calea lui Dumnezeu. Mă bucur că în România copii încă au importanță. Este o victorie sublimă, nu în bani, nu în poziție, ci în umanitate și spiritualitate. Slavă Domnului!

În Matei 5, 13-16 Domnul ne vorbește de cunoscutele ilustrații cu privire la credincioși, acelea de a fii sarea și lumina lumii.

Voi suntem sarea pământului!

În primul rând trebuie să vedem acolo că Domnul ne spune că este o stare de fapt – Nu este o alegere a noastră. Dacă cineva este în Hristos, el este deja sare prin însuși acest fapt. Ești chemat și menit asemenea Domnului să sărezi, iar acest lucru se face în mod deosebit prin vestirea evangheliei.

Important, ne spune Domnul, este să nu ne pierdem gustul – Asta înseamnă să nu încetăm să mărturisim pe Domnul. Poate ai făcut-o cândva, ai fost plin de râvnă, dar ai fost prigonit, ai fost nedreptățit și rănit. De atunci, te-ai lăsat mai jos. Nu îți pierde gustul! Chiar dacă este greu, așa este sarea, ea se consumă pe sine ca să își poate face efectul. Chiar dacă păcatul a crescut, chiar dacă oamenii se schimbă mai greu, tu trebuie să vestești evanghelia, să te lupți pentru Hristos. Asta costă, și Domnul a spus asta preventiv, dar este o misiune, este o chemare sfântă. Dacă ne-am rănit, să ne legăm rănile, să ne eliberăm de orice rău și păcat, să ne întărim prin har și Duhul Sfânt, să revenim din nou la această lucrare. Sunt niște suflete la mijloc care se pot pierde sau se pot câștiga. Asta înseamnă să nu îți pierzi sarea!

Voi sunteți lumina lumii!

Trebuie să realizăm că Hristos este lumina adevărată – Noi luminăm doar pentru că am ajuns să credem în El, am ajuns ca El să locuiască în viața noastră, iar când se întâmplă acest lucru în mod implicit luminăm și noi.

A lumina înseamnă a cunoaște ceva – Ceva ce este de folos tuturor. A lumina înseamnă a oferi șansa cuiva să scape, să facă ceva, cu toată libertatea și bunăvoința. Este o lucrare de o adâncă bunătate, o slujire nobilă, înălțătoare. Nu este prozelitism, bigotism, sau alte cuvinte josnice ale celor meschini, scăpați de aceste prejudecăți și faceți ce trebuie! Imaginați-vă cât de mult ajută un far țărmul unei mări, un far la mașină, un stâlp pe o șosea, fără acestea totul ar fi cu mult mai greu. Noi când vedem așa ceva undeva spunem: ”oameni civilizați!”. La fel este și la nivel de suflet!

 Doamne ajută!