Pe pământ două persoane au făcut istorie, primul este Adam din care ne tragem toți, și al doilea este Hristos, care ne-a arătat o cale nouă. Primul ne-a dat trupuri de carne, dar și o natură păcătoasă de care nu ne putem elibera singuri. Al doilea ne scapă de natura păcătoasă și ne dă natura sfințeniei lui Dumnezeu, iar în final ne dă trupuri de slavă.

Învierea lui Hristos este cel mai important eveniment din biblie: semnul Domnului pentru evrei că este Fiul lui Dumnezeu este învierea (semnul lui Iona), biserica se naște după ce Hristos a înviat, Petru câștigă 3000 de suflete cu mesajul învierii, învierea ne arată că noi am fost socotiți neprihăniți (Rom. 4,25), noi am fost aduși la o viață nouă prin puterea învierii Lui (Rom. 6,4).

Învierea lui Hristos este unică de toate celelalte învieri din biblie prin faptul că cei ce au înviat în biblie au murit iar, Hristos nu mai moare, trupurile lor au fost muritoare după reînviere, trupul lui Hristos după înviere a fost de slavă: mânca, dar și dispărea, putea fi în trup, dar putea trece prin materie (ușă). Tot ce a fost după învierea lui Hristos a fost să ne atragă și pe noi la acea viață nouă pe care o avea Hristos după înviere. Suntem chemați să ne împăcăm cu Tatăl și apoi să trăim o viață în glorie alături de El. Acela este viitorul nostru dacă ne ținem strâns de El.

După înviere Domnul a spus apostolilor să facă ucenici din toate neamurile. Toți oamenii pot să ajungă așa cum a ajuns Isus în trup de slavă:

(1 Cor 15:20) Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pârga celor adormiţi. (pârgă înseamnă primul “măr” care apare într-un copac, primul rod, primul fruct, după care apar mai multe).

(1 Corinteni 15:23) Hristos este cel dintâi rod, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos.

Acesta este mesajul învierii! Poți beneficia și tu de el dacă crezi în Hristos!

Hristos a înviat!

Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, și prin rănile Lui suntem tămăduiţi. Isaia 53:5

Una din slăbiciunile bisericii de astăzi este că e pretențioasă în așteptări și nu în slujire. Unii își poartă crucea, alții își fac cruce. Mântuirea nu vine prin apartenența noastră la o comunitate de credincioși, nici la o formațiune doctrinară, ci mântuirea vine printr-o uniune adevărată cu Hristos prin credința si cuvânt. Iertarea nu ți-o poate da nici un om și nici o învățătură, iertarea o primești când vii la Hristos cu smerenie. Pacea intră în tine atunci când prin Duhul Sfant te-ai conectat cu El. Într-un mod tainic acești oameni sunt cei mai prezenți în bisericile locale, colaborand cu lucrătorii și slujind pe frați. Vin la rugăciune, vin la grup mic, unde e Hristos acolo sunt si ei. Sa nu credeți că acești credincioși sunt invizibili, ei sunt cei mai activi ostași ai Domnului Hristos. Sunt smeriți, curați în inimă, curajoși, pricepuți și mereu învațabili. Sunt stâlpii lui Hristos care vor fii rapiți la cer atunci cand numarul deplin va fi împlinit.

Paște fericit!

Odată un evreu s-a dus la rabinul său să îi spună că îi mor rațele în curte și nu știe ce să le facă. Rabinul repede i-a dat un sfat: Du-te și dă-le cu albastru de metil în apă și să vezi că rațele tale se vor însănătoși. Așa a făcut, dar rațele tot mureau. Sabatul următor iar i-a spus: Rabi, tot mor! Nici o problemă, însesamnă că au probleme cu digestia, pune nisip în mâncare. Așa a făcut, dar rațele continuau să moară. Sabatul următor: Rabi, rațele mele mor în continuare. Cred că este vre-o infecție, dă cu cenusă prin coteț. A făcut și asta, dar rațele au continuat să moară, iar până sabatul următor au murit toate. S-a dus omul nostru supărat la rabin: rațele mele au murit toate. Rabinul i-a răspun: îmi pare sincer rău, dar să știi că eu mai aveam câteva sfaturi…

Așa facem și noi când mergem după sfaturi la cel ce nu e potrivit. Cel potrivit să îndrume viața noastră este Cuvântul lui Dumnezeu. Nu mai trage de timp, mergi la el în mod serios, constant și în toate privințele, începe să te ridici după îndemnurile lui!

Psalmii (119:105) Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele meleşi o lumină pe cărarea mea.

PS a nu se înțelege că nu susținem autoritatea spirituală, ba o susținem, dar trebuie să punem Cuvântul deasupra tuturor.

De multe ori când mă uitam sau mă gândeam la Billy Graham îmi venea în minte versetul din Apocalipsa 14,6

Şi am văzut un alt înger, care zbura prin mijlocul cerului cu o Evanghelie veşnică, pentru ca s-o vestească locuitorilor pământului, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui norod.

Nu intru în Apocalipsa, dar întotdeauna am simțit că mă uit la un mare om al lui Dumnezeu în istorie. Îi ascultam predicile și simțeam o putere inexplicabilă. Era ca un înger pentru care rangul social nu exista, stătea de vorbă cu președinți și regine, care îi căutau prietenia, în același fel în care vorbea cu oamenii simpli din România sau cei din pustiurile africii.

A predicat la mai mult de 200 milioane de oameni din 185 de țări. A fost sfetnic și duhovnic la 10 președinți ai Statelor Unite ale Americii. Regina Angliei s-a dedicat lui Hristos după o evanghelizare a lui Billy Graham.

Billy Graham a rostit mai multe maxime, printre care spunea:

Crucea lui Hristos ne arată seriozitatea păcatului, dar și nemărginirea dragostei a lui Dumnezeu.

Munții sunt pentru priviri și inspirație, dar roadele cresc în vale.

Când bogăția se pierde, nimic nu s-a pierdut; când sănătatea se pierde, ceva s-a pierdut; când caracterul se pierde, totul este pierdut.

Păcatul este cea de-a doua putere în univers ca mărime, a răstignit pe Domnul Isus pe o cruce. Dar cea mai mare putere ca mărime în univers este dragostea lui Dumnezeu.

Casa mea este în ceruri. Eu doar călătoresc prin această lume.

 

Să continuăm să medităm la spusele lui Billy Graham!

„Voia lui Dumnezeu nu ne duce acolo unde harul Lui nu ne poate susține.”

„Dumnezeu nu ia niciodată ceva din viața ta fără să pună în loc ceva mai bun.” Continuă lectura „Billy Graham a ajuns acasa” →

Aș putea spune că am găsit comoara scripturii. Am remarcat acest verset cu mai mulți ani în urmă și mi-a atras atenția, dar acum l-am înțeles mai bine. Iată-l!

(Isa 33:6) Zilele tale sunt statornice, înţelepciunea şi priceperea sunt un izvor de mântuire; frica de Domnul, iată comoara Sionului.

Frica de Domnul spunea fratele Brânzei în cartea sa „Chemarea înțelepciunii” poate fi asociată cu evlavia în Noul Testament. Întradevăr de aici, din frica de Domnul, pornește totul, este cu adevărat comoara Sionului!

Frica de Domnul duce la înțelepciune.

(Iov 28:28) Apoi a zis omului: „Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.”

Înțelepciunea duce la câștigarea de suflete.

(Prov 11:30) Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept câştigă suflete. –

Câștigarea de suflete este împlinirea mandatului.

Atât pentru Vechiul Testament:

(Gen 18:19) Căci Eu îl cunosc şi ştiu că are să poruncească fiilor lui şi casei lui după el să ţină Calea Domnului, făcând ce este drept şi bine, pentru ca astfel Domnul să împlinească faţă de Avraam ce i-a făgăduit”…

Cât și în Noul Testament:

(Mat 28:19) Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

Cum să ne împlinim chemarea, mandatul?

Căutând înțelepciunea, căutând frica de Domnul, evlavia! Atunci vom câștiga suflete și vom sfârși cu bine lucrarea!

● „Mai degrabă aș învăța un om să se roage decât zece să predice.”
– *Charles Spurgeon*

● „Cel care determină biserica creștină să se roage aduce cea mai mare contribuție la istoria evanghelizării omenirii.”
– *Andrew Murray*

● „Trebuie să ne rugăm cu ochii fixați pe Dumnezeu, nu pe încercări.”
– *Oswald Chambers*

● „Nu este altă activitate mai importantă în viață decât rugăciunea. Fiecare altă activitate depinde de rugăciune pentru eficiența ei maximă.”
– *M.E. Andross*

● „Cel ce fuge de Dumnezeu dimineața cu greu Îl va mai găsi în restul zilei.”
– *John Bunyan*

● „Rugăciunea nu se învață în sala de curs ci în odăiță.”
– *E. M. Bounds*

● „Trebuie să începem a crede că Dumnezeu, în taina rugăciunii, ne-a dăruit o putere care poate mișca lumea Cerului, și poate aduce puterea aici jos pe Pământ.”
– *Andrew Murray*

● „Rugăciunea nu e „rugăminte”, nu e cerere. Rugăciunea este a te încredința în mâinile Domnului, a te pune la dispoziția Sa, a asculta de vocea Sa în adâncul inimii.”
– *Mother Teresa*

● „A te baza pe Dumnezeu trebuie să înceapă din nou în fiecare zi ca și cum nimic nu s-ar fi făcut încă.”
– *C.S. Lewis*

● „Cu cât te rogi mai mult cu atât mai puțin te vei panica. Cu cât te închini Lui mai mult, cu atât mai puțin te vei îngrijora. Te vei simți mult mai împăcat și mai puțin strâmtorat.”
– *Rick Warren*

● „Am atâtea de făcut zilnic încât trebuie să-mi petrec primele trei ore din zi în rugăciune.”
– *Martin Luther*

● „Rugăciunea nu ne este de folos pentru o lucrare măreață, rugăciunea este lucrarea măreață însăși.”
– *Oswald Chambers*

● „Cel care îngenunchează cel mai mult, stă drept în picioare cel mai bine.”
– *D.L. Moody*

Yanjel, proprietarul evreu al celei mai renumite brutarii din Germania, spunea adesea:
„Știi de ce sunt azi in viața ?
Eram adolescent in Germania, când naziștii omorau pe evrei fara mila.
Naziștii ne-au dus cu trenul la Auschwitz. In timpul nopții, in compartimente, era un frig de moarte. Ne-au lasat zile întregi în vagoane, fără mâncare, fara paturi cu care sa ne incalzim. Ningea peste tot. Vântul rece ne îngheța obrajii in fiecare secunda. Eram sute de oameni în acele teribile nopți friguroase. Fără mâncare, fara apa, fara adăpost, fara paturi.Ne ingheta sângele în vine.
Lângă mine era un bătrân evreu, iubit în orașul meu.Tremura tot și arăta îngrozitor. Mi-am așezat brațele în jurul lui, pentru a-l încălzi. L-am imbratisat puternic pentru a-i da puțină căldură. I-am frecat brațele, picioarele, fata, gatul. L-am implorat să rămână în viață. L-am încurajat. Toată noaptea l-am încălzit in acest mod pe acest om. Eram eu însumi obosit si înghețat. Degetele îmi înțepenisera, dar nu am incetat să-i masez trupul acestui bătrân pentru a-l încalzi.
Au trecut astfel multe ore.
In sfarsit, a venit dimineața, soarele a început să strălucească. M-am uitat in jurul meu sa vad alți oameni.
Spre groaza mea, tot ce puteam sa vad, erau niște trupuri înghețate.Tot ce puteam sa aud, era o liniște de moarte. Noaptea geroasă îi omorâse pe toți.Ei muriseră de frig. Numai doi oameni supravietuisera: bătrânul și eu. Batranul supraviețuituise pentru că îl ținusem incalzit iar eu supraviețuituisem pentru că îl încălzisem.
Îmi permiți să-ți spun secretul supraviețuirii in această lume? Cănd tu încălzești inima altora, vei rămâne încălzit și tu. Cand tu sprijini, încurajezi și inspiri pe alții, vei descoperi sprijin, încurajare și inspirație și în viața ta.
Dragi prieteni, acesta este secretul unei vieți fericite!”

(2 Tim 3:16) „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire”

„să dea înțelepciune în neprihănire”. Lumea oferă înțelepciune, dar nu în neprihănire. Aceasta este diferența majoră între lume și Cuvântul lui Dumnezeu.

A mai trecut un an! A fost și bine, a fost și greu, însă cine are urechi de auzit, în fiecare an devine mai înțelept, mai cunoscător de Dumnezeu și mai cunoscator de sine. Știm că Dumnezeu nu dă mai mult decât putem duce, așa că să fim mulțumitori! Nu este nimeni care să lucreze pentru Dumnezeu și să piardă ceva. Cu cât este mai mare suferința, cu atât este mai mare răsplata în cer. În mare, în viață sunt doar două căi: fie te lași biruit de rău, fie biruiești răul prin Hristos. Restul este neseriozitate. Unii spun că „vine o vreme când și înțeleptul tace” (Amos 5,13). Nu cred că e întelept să cităm acum acel cuvânt. Cred că cine nu lucreaza acum pentru Dumnezeu, nu o face dintr-un singur motiv – nu se rezolvă pe sine. Nu exista chei spre fericire, ușa e mereu deschisa, Hristos!
La multi ani, si un an plin de har va dorim tuturor!
Cu drag, Florin si Cristina Stoica

„Toate lucrurile sunt cu putință celui ce crede!” Marcu 9,23.

Matei 15:19 „Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele. „

Odată un om mergea cu mașina pe un câmp noaptea. De odată aude un zgomot ciudat la o roată la mașină. Oprește, se uită, și roata era desumflată. El a dat slavă lui Dumnezeu că nu era pană. Spunea el: „Am nevoie de o pompă, doar să o unflu și este gata!”. Se uită în jur și în depărtare vede o casă cu lumină în ea. Deci pornește la drum pe jos. Își spune: „Voi merge să îi cer o pompă! Trebuie să aibă o pompă în casă! Dar dacă nu va vrea să imi dea? Va spune că nu poate să o dea, că pot peleca cu ea. Totuși, voi merge, nu am încotro. Trebuie să îl rog frumos! Îi voi spune că îi dau zălog ceva, că am rămas în drum, că sunt om de treabă.” Între timp se apropia de casă. El se gândea: „E noapte, sigur nu o să vrea să îmi dea pompa, nu știu dacă îmi va deschide ușa. Dar voi insista, îi voi spune că e singura mea soluție” În final ajuge la ușa omului, bate la ușă, acesta îi deschide, și omul nostru spune: „Nu îmi trebuie domnule nici o pompă! Ține-o, mă descurc și fără ea, o să schimb roata la mașină!” Se întoarce și pleacă. Omul din casă a rămas uimit la ușă de ce auzea și vedea.

Uite așa reușesc unii să nu realizeze multe lucruri în viață, gândind totul rău în mintea lor, fără să mai ia probe din teren, să consulte realitatea. Terenul, viața, este cu totul supusă gândurilor lor.

Iată cum se formează răul. Omul acela ar fi putut să îi dea pompa, dar negativismul din om, a creat condițiile ca să nu se mai poată obține nici un bine, ba încă omul îl acuză pe celălalt de lucruri care sunt în mintea lui, și nu neapărat și în viața acelui om. Ce nefastă e prejudecata, generalizarea, gândirea ușoară, negativă.

Răul din inimă vine, dacă reușești să schimbi inima, să nu mai clocești răul în ea, ci să meditezi la Adevăr, atunci vei putea să schimbi și pe cei din jurul tău, măcar că ei sunt răi. Prin binele care va țășni din inima ta îi vei câștiga și pe ei după cum îngăduie Dumnezeu.

Schimbă inima, schimbă gândurile! (prin Cuvântul lui Hristos)

Un naturalist a luat odată o gogoașă a unui fluture și a ținut-o luni de zile în laboratorul său, sperând să vadă cum va ieși fluturele la timpul potrivit. Gogoașa era de forma unui flacon cu o mică deschizătură la gât, pe care urma să iasă fluturele. Diferența mare între deschizătura îngustă și mărimea fluturelui îl făcea pe naturalist să se mire cum va putea ieși insecta din închisoarea sa. A venit, în sfârșit, ziua respectivă, și toată dimineața omul a urmărit lupta insecte. Se pare că nu va reuși nicidecum. Lupta de a se elibera din cocon, forțează fluidele din corpul insectei să se îndrepte spre aripi și îi dă astfel posibilitatea să zboare. Naturalistul însă nu știa acest lucru, și ajungând la capătul răbdării, a decis să ajute puțin lucrurile. Cu vârful unei forfecuțe, a tăiat cu grijă țesătura de la gâtul gogoașei, ca să facă ieșirea un pic mai ușoară. Imediat fluturele a ieșit afară cu mare ușurință. Dar naturalistul a urmărit în zadar să vadă cum se întind și se strâng aripile. Ele nu s-au întins niciodată. Nerăbdarea sa și bunătatea sa necunoscătoare a mutilat fluturele. N-a devenit nimic altceva decât o creatură nedezvoltată, târându-se cu greu în scurta lui viață, pe care ar fi trebuit să o petreacă zburând prin aer cu aripi de curcubeu.

Întotdeauna constituie o greșeală să grăbim lucrarea lui Dumnezeu. El are propriile Sale răspunsuri pentru aparentele Sale întârzieri. Noi să așteptăm cu răbdare!

sursă foto

Romani 12:21 „Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul prin bine. „

Toți oamenii au în ei și lucruri bune și lucruri rele. Dacă vrei să îl vorbești de rău, ai ce să spui. Dacă vrei să îl vorbești de bine, din nou ai ce să spui. Depinde dacă vrei să îi faci bine sau rău.

Pavel ne spune să biruim răul prin bine. Asta înseamnă să ne folosim de lucrurile bune ca să le biruiască pe cele rele. Se poate face și invers. Te poți folosi de cele rele ca să le biruiești pe cele bune.

Când un om tot spune despre un alt om că este rău, acest lucru nu este în regulă.

Când un om spune despre cineva că a greșit, dar o face cu pace, și se folosește de lucrurile bune ale acelui om ca să îl ridice, el are inima bună și face dreptate.

Ce înseamnă să folosești binele ca să birui răul, să birui răul prin bine? Vedem o demonstrația la Domnul Isus în apocalipsa. Acolo El spune mai multe lucruri bune despre anumite biserici, și mai puține lucruri rele. Atunci balața o înclină înspre bine. Biserica aceea era puternic încurajată să rezolve răul care era în minoritate și să facă binele.

Când birui binele prin rău? Atunci când spui mai multe rele și mai puține bune. În felul acesta descruajezi binele din acel om, îl faci să creadă că el este rău. Sau cum fac unii, spun numai rău despre alții. Acest lucru este o agresiune. Mustrările se fac într-un anume context, trebuie să fi în autoritate, trebuie să fi responsabil de lucrul pe care îl spui. Sunt și cazuri mai grele când oamenii nu au lucruri bune am putea spune, dar acolo trebuie multă consistență și gravitate ca să încerci să îl ridici din situația lui, și nu să tratezi ușor acel caz.

Putem spune despre un om că este nemântuit, dar să îi vestim evanghelia cu dragoste! Putem spune despre un om că nu e chemat la o slujbă, dar să îi arătăm slujba potrivită! Putem să spunem despre om că are o patimă, dar să îi arătăm calea cu credință!

Matei 12:35 „Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. „

În perioada aceasta am primit câteva cărți cu ilustrate din viața Majestății Sale Regelui Mihai I al României și despre istoria regalității în România. Am fost marcat și impresionat de Majestatea Sa Regele Mihai în special, văzând cât de iubit de țară este. În 1992 i s-a permis să vină în țară, pentru că trebuie să știm că și după revoluție accesul lui în țară era interzis, până în 1997 când i s-a redat cetățenia română. Dar în 1992 de Paște i s-a permis să vină în țară, și la București a fost întâmpinat de un milion de oameni. Acesta era un record absolut. Niciodată în București nu s-au strâns atâția oameni în stradă. Autoritățile s-au speriat. Regele însă în câteva zile a părăsit țara, fără a crea neliniști autorităților.

În timp ce citeam aceste materiale, presa anunța că Majestatea Sa Regele Mihai I a murit.

În continuare citez un material scris de fratele pastor Vasile Taloș, despre contribuția Regelui Mihai pentru noi credincioșii baptiști din România.

În aceste momente de doliu, noi, credincioșii baptiști din România suntem datori să aducem OMAGIU cu deosebită recunoștință memoriei Majestății Sale, Regele Mihai.

În 1940 a fost interzisă activitatea religioasă a baptiștilor din România și a altor confesiuni religioase. În 1942, baptiștii au fost scoși în afara legii, bisericile închise, sigilate și trecute în patrimoniul altor culte religioase recunoscute; credincioșii amenințați cu deportarea în Transnistria; mulți au fost arestați, bătuți și obligați să renunțe la credința lor.

Prin Decretul-Lege nr. 553 din 31 Octombrie 1944, Regele Mihai a acordat libertate de credință și recunoaștere oficială Cultului Creștin Baptist din România. Considerăm că regele Mihai a fost cu adevărat regele tuturor românilor.

Dorim mângâierea lui Dumnezeu pentru familia regală și pentru toți cei ce simt cu adevărat pierderea Majestății Sale!

Pastor, Vasile Alexandru Taloș

Pe data de 14, 15, 16 decembrie vor fi zile de doliu național.

“Violența este ultima măsură a incompetenților” Regele Mihai I

CNN a luat recent un interviu dr. Jean Twenge specialist în generația internetului. Dr. Twenge a început să facă cercetări cu 25 de ani în urmă, dar în perioada 2011-2012 a observat o schimbare care îl îngrijorează, această perioadă este timpul când generația iPhone-urilor a dezvoltat peste 50% din piața actuală.

Observațiile făcute de dr. Twenge:

• Este timpul cânt tot mai mulți copii spun că se simt: „triști, fără speranță, nefolositori, că nu pot face nimic bine (depresie).”
• Se simt lăsați pe dinafară, singuri.
• În perioada 2011-2015 clinicile au înregistrat o creștere cu 50% a cazurilor de depresie.
• O creștere substanțială a cazurilor de suicid.

Aici sunt statisticile reieșite din cercetările făcute.

Rata ieșirii afară cu prietenii:

Rata întâlnirilor fizice:  Continuă lectura „Atenție la copii noștri!” →

Era foarte talentată și carismatică. Avea o voce extraordinară, s-a lansat în muzică și a început repede să aibă succes. A început să aibă concerte, și înregistrări, a început să încaseze bani, să trăiască pe picior mare, să fie bogată și să fie faimoasă. Toate acestea o făceau tot mai lumească, tot mai în felul lumii. Dar un păstor din preajma casei ei i-a spus: “Așa cum ești, întoarce-te la Dumnezeu!” E a răspuns: “Cum să mă întorc la Dumnezeu? Nu vezi că sunt pe val, am tot ce îmi doresc?! El mi-a dat abilitățile pe care le am, despre ce îmi vorbești?” Măcar că i-a răspuns așa, a fost foarte deranjată de îndemnul pastorului, așa că pleca și venea acasă fie mai devreme, fie mai târziu, ca să nu fie văzută de păstor.

La un moment dat vocea ei a început să dea un semn de slăbiciune, nu a mai putut să câte tot ce era nevoie. Popularitatea ei a început să scadă, la fel și cererea ei. Și-a pierdut apoi vocea de tot. Pentru că ea trăia cu bani grei, au venit datoriile, ea nu mai producea, așa că a început rapid să sărăcească. Pe lângă toate acestea a făcut un accident cerebral și a rămas paralizată în casă. Așa cum era paralizată, au venit recuperatorii și au luat de lângă ea din casă tot ce s-a mai putut lua, ca să îi scadă datoria. Într-o noapte s-a gândit să-și pună capăt zilelor. Dar în noaptea aceea i-a răsunat în minte glasul păstorului: “Așa cum ești întoarce-te la Dumnezeu!” În situația ei disperată s-a întors cu fața spre Dumnezeu cu amărăciune și plâns. Și atunci în momentul acela a compus o cântare născută din toată experiența ei. A doua zi dimineața, păstorul s-a gândit să îi facă o vizită. A găsit-o cu o bucurie extraordinară. A luat-o și a dus-o într-o familie de credincioși să aibă grijă de ea. A ajutat-o să publice cântarea și să o interpreteze. Acea cântare a făcut înconjurul Marii Britanii. În 1977 când Billy Graham a venit în evanghelizare în Anglia, a ridicat audiența în picioare în fiecare seară la cântare aceasta. Cântarea se numea: “Așa cum sunt la Tine vin”, iar numele acestei femei credincioase este Sharlotte Elliot.

Sursă foto 1

Sursă foto 2

Matei 18:15 „Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai câştigat pe fratele tău. „

Domnul aici ne învață discreția. Dacă cineva a greșit, du-te și mustră-l fără să știe altcineva, pentru că dacă te ascultă, l-ai câștigat. Domnul vrea să pună răul în carantină. El se multiplică foarte ușor, de aceea spune Domnul să nu spui la nimeni.

Acum dacă cineva a făcut un rău (nu ție personal) și Domnul te îndeamnă să te duci la acel om să îl recuperezi, va trebui să respecți aceeași lege a confidenței.

Când cineva vorbește pe altcineva de rău, el automat blochează pe Domnul să îl mai folosească spre îndreptarea acelui om, pentru că el nu mai poate să aplice confidența, deja a răspândit fapta.

Când vezi un rău, nu te bucura de el (ai dovedi că ești rău prin asta), nu îl da mai departe (dublezi sau triplezi acel rău acelui om, după numărul celor care află). Tu nu îl mai poți ajuta pe acel om, deja ai risipit condiția ca să poți face un bine.

Argumentele de apărare a celorlalți nu sunt întemeiate. Du-te la om direct și aplică porunca Domnului dacă ești preocupat. Dacă spui altora, tu te-ai încărcat cu un păcat la rândul tău, făcând un rău în continuarea celui făcut de el. Deja ai provălit un bulgăre de zăpadă. Cei pe care spui că ai vrea să îi ocrotești, riști să îi mobilizezi în aceeași cădere și să îi transformi într-o avalanșă rea, nu tămăduitoare, este un prăpăd, nu o trezire.

Oprește răul!

A plecat de mică de acasă pentru o școală mai bună și a luat viața în piept. A fost sinceră cu ea, deși realiza pericolul, nu a acceptat să se mintă singură, că asta este, așa este „cool”, și ce bună este viața în felul acesta, mai ales că are moderație la rău! Nu, și-a dat seama de uriașul din spatele ei. Fără să facă mișcări bruște, s-a orientat unde trebuie și zilnic a cerut putere. Pentru că nu a dat înapoi și nu a renunțat, Dumnezeu a fost credincios față de ea, eliberând-o! Încă odată Dumnezeu dovedește că este nepărtinitor. 

Iată mărturia!

Salut tuturor, am citit cu atenție toate comentariile voastre și pot spune ca este interesant cum fiecare încearcă sa își argumenteze propiile păreri, apreciez implicarea băieților creștini care încearcă sa îi ajute pe alții sa își deschidă ochii în privința drogurilor ușoare. Eu pot sa va povestesc puțin din experiența mea personala, și nu am sa mă lungesc prea tare pt. ca nu vreau sa plictisesc pe nimeni. La vârsta de 15 ani m-am mutat singura fiind trimisă de părinții mei la un liceu „Bun” intr-un alt oraș, totul a început când am cunoscut pt prima oară senzația de a fi „high” pot sa spun ca a fost o experiență plăcută dar si foarte înșelătoare, deoarece nu am reușit sa mă mai las de fumat hașiș și Marihuana timp de 10 ani, deșii nu am abuzat niciodată nu va zic ce urmări a lăsat acest viciu în viața mea: liceul l-am terminat pana la urma dar mă mir Cum de am reușit, relații cu mai mulți bărbați crezând ca este ceva normal sa îți schimbi partenerii, doar ești tânăr și sa nu va zic de neuronii mei care au avut cel mai mult de suferit. Când începusem sa fumez m-am documentat scurt despre efectele negative asupra creerului și dacă provoacă dependenta, bineînțeles pe toate situ-rile am găsit scris ca nu provoacă dependenta și ca este mult mai puțin nociva decât alcoolul. Dar eu în ultimii 5 ani începusem sa mă rog în fiecare zi lui Dumnezeu sa mă ajute sa mă las, și pur și simplu eram robita, era ca și Cum ași fi luptat împotriva unui uriaș pt ca creerului meu îi era dor de senzația și starea de amorțeală care o simțeam în momentul acela. Deci în concluzie Thc-ul nu produce dependenta fizica dar credeti-mă ca este mult mai grav de atât, dependenta psihica este cel mai mare dușman după părerea mea și din păcate Îți șterge memoria. Este noua unealta a lui Satana ca sa minta tinerii frumos și sa le distrugă viața, încet dar vizibil. Pot sa spun ca de când am încetat sa consum mă simt alt om, sunt mult mai încrezătoare în mine și mă simt și eu ca și restul lumii, adică nu o ciudata…eu sper ca atunci când faceți asta sa va gândiți la creerul vostru sa reușiți si sa vreti sa învingeți plăcerea momentana și egoista( în privința sănătății voastre, pt ca sunt sigura ca toți care faceți asta sunteți conștienți de urmări, doar ca este prea cool, și nu va dați seama ca al doilea nume al Diavolului este „minciuna”) pe care o cere în acel moment ego-ul vostru. Doresc sa Dumnezeu sa ne de-a înțelepciune tuturor!!.

sursă foto

P.S. mărturia a fost scrisă în comentariile unui articol mai vechi.

„Dar pân-atunci, voi lăuda pe Domnul,
Ruga mea spre El se va-ndrepta;
Până-n cea zi când în cer voi ajunge
În ziua când Îl voi vedea.” – Stuart Hamblen.

Astăzi, 12 Septembrie, se împlinesc 100 de ani de la nașterea Fratelui Petru Popovici – Fratele și învățătorul multora dintre noi, un Frate mai mare și neobosit propovăduitor al Evangheliei Domnului nostru Isus Hristos! Deși a slujit o parte însemnată din viață în Arad și Timișoara, dânsul ne predică Evanghelia și astăzi la cei 100 ani din State, în Comunitatea de Frați Baptiști din Georgia, Atlanta (Biserica Română Baptistă Gwinnett – GRBC Atlanta)

„Am fost fost mântuiți prin har, … nu prin fapte ca să nu se laude nimeni” (Efeseni 2,8), dar tot la fel de adevărat este că „am fost mântuiți pentru fapte… în care să umblăm” (Efeseni 2,10). Dacă punem faptele înainte de mântuire, ne lăudăm, ne mândrim, nu suntem realiști mințim, pentru că nu putem satisface dreptatea lui Dumnezeu. Dar dacă nu le punem după, suntem leneși, ne ratăm scopul, nu se vede prezența Duhului Sfânt în noi.

Partea cea mai importantă este că așa cum mântuirea vine prin credință, nu prin fapte, și puterea faptelor vine tot prin credință, după ce ai fost mântuit. Noi nu vom experimenta puterea invierii lui Hristos, adică puterea unei vieți noi (Romani 6,4), decât dacă vom crede cu adevărat în ce a făcut Hristos. Această credință ne va da putere să facem lucările lui Dumnezeu.