Matei 15:19 „Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele. „
Odată un om mergea cu mașina pe un câmp noaptea. De odată aude un zgomot ciudat la o roată la mașină. Oprește, se uită, și roata era desumflată. El a dat slavă lui Dumnezeu că nu era pană. Spunea el: „Am nevoie de o pompă, doar să o unflu și este gata!”. Se uită în jur și în depărtare vede o casă cu lumină în ea. Deci pornește la drum pe jos. Își spune: „Voi merge să îi cer o pompă! Trebuie să aibă o pompă în casă! Dar dacă nu va vrea să imi dea? Va spune că nu poate să o dea, că pot peleca cu ea. Totuși, voi merge, nu am încotro. Trebuie să îl rog frumos! Îi voi spune că îi dau zălog ceva, că am rămas în drum, că sunt om de treabă.” Între timp se apropia de casă. El se gândea: „E noapte, sigur nu o să vrea să îmi dea pompa, nu știu dacă îmi va deschide ușa. Dar voi insista, îi voi spune că e singura mea soluție” În final ajuge la ușa omului, bate la ușă, acesta îi deschide, și omul nostru spune: „Nu îmi trebuie domnule nici o pompă! Ține-o, mă descurc și fără ea, o să schimb roata la mașină!” Se întoarce și pleacă. Omul din casă a rămas uimit la ușă de ce auzea și vedea.
Uite așa reușesc unii să nu realizeze multe lucruri în viață, gândind totul rău în mintea lor, fără să mai ia probe din teren, să consulte realitatea. Terenul, viața, este cu totul supusă gândurilor lor.
Iată cum se formează răul. Omul acela ar fi putut să îi dea pompa, dar negativismul din om, a creat condițiile ca să nu se mai poată obține nici un bine, ba încă omul îl acuză pe celălalt de lucruri care sunt în mintea lui, și nu neapărat și în viața acelui om. Ce nefastă e prejudecata, generalizarea, gândirea ușoară, negativă.
Răul din inimă vine, dacă reușești să schimbi inima, să nu mai clocești răul în ea, ci să meditezi la Adevăr, atunci vei putea să schimbi și pe cei din jurul tău, măcar că ei sunt răi. Prin binele care va țășni din inima ta îi vei câștiga și pe ei după cum îngăduie Dumnezeu.
Schimbă inima, schimbă gândurile! (prin Cuvântul lui Hristos)
romoflorin 
Da exact, frate Florin, as spune, nu transplant de inima ci de folos si de mare castig ar fi _
1 Petru 1:2 „după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu Tatăl, prin sfinţirea lucrată de Duhul, spre ascultarea şi stropirea cu sângele lui Isus Hristos: Harul şi pacea să vă fie înmulţite! ” si inima curatita de un cuget rau si fapte moarte si trupul spalat cu o apa curata !
5 Tot aşa şi limba este un mic mădular şi se făleşte cu lucruri mari. Iată un foc mic ce pădure mare aprinde!
6 Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, când este aprinsă de focul gheenei.
7 Toate soiurile de fiare, de păsări, de târâtoare, de vieţuitoare de mare se îmblânzesc şi au fost îmblânzite de neamul omenesc,8 dar limba niciun om n-o poate îmblânzi. Ea este un rău care nu se poate înfrâna, este plină de o otravă de moarte.
9 Cu ea binecuvântăm pe Domnul şi Tatăl nostru şi tot cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu.10 Din aceeaşi gură iese şi binecuvântarea, şi blestemul! Nu trebuie să fie aşa, fraţii mei! 11 Oare din aceeaşi vână a izvorului ţâşneşte şi apă dulce, şi apă amară? 12 Fraţii mei, poate oare un smochin să facă măsline sau o viţă să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce.
13 Cine dintre voi este înţelept şi priceput? Să-şi arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândeţea înţelepciunii!
14 Dar, dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului.
15 Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească1, drăcească. Căci, acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele.
17 Înţelepciunea care vine de sus este întâi curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică. Şi roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace.