(Apoc 3:10) Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi şi Eu de ceasul încercării care are să vină peste lumea întreagă, ca să încerce pe locuitorii pământului.
Pregătiri de RĂZBOI: 25 de state au trimis nave de luptă în Golful Persic – Yahoo! Ştiri România.
Am mai auzit astfel de știri despre Iran șil Israel în luna aceasta si mai înainte. Ar putea fi un motiv bun de rugăciune și evaluare personală.
Aici un discurs al lui Benjamin Netanyahu despre situația creata:
Benjamin-Netanyahu-Britain-and-US-have-no-moral-right-to-prevent-Israel-acting-against-Iran.html
Imi place foarte mult acest nume pe care Domnul I l-a spus lui Moise. Are sens pentru mine. Ce putea să spună Dumnezeu despre Sine ca să îl înțelegem noi? Că este mai mult decât un om? E mult mai mult! Că e mai mult decât un înger? E mult mai mult! Cine este El? Este așa de greu de descris… e infinit, e veșnic, este dintotdeauna, este Duh, este atotprezent, este atotștiutor, este atotputernic. Sunt așa de multe de spus despre El, încât descrierea Lui mi se pare perfecta: Eu sunt cel ce sunt. Sunt foarte mult, sunt ceva ce acum nu poți pricepe dacă aș încerca să îți explic, nu poți purta, la inima omului nu s-a suit. Totuși, El a găsit o formulă perfectă: Eu sunt cel ce sunt.
Odată un copil a sput tatălui său: „Tată, știu de ce Dumnezeu nu are trup. Tatăl curis a întrebat: De ce? Pentru că este așa de mare, că nu ar încăpea în universul acesta!” Mi se pare foarte teologică această expresie.
Mare este Dumnezeu!
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulţumită are un ospăţ necurmat. – (Proverbe 15:15)
Mat 5:3 „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!”
A fi sarac in Duh nu este totuna cu a fi „slab de inger” cum spune vorba din popor. Dimpotriva a fi sarac in Duh este o virtute, o calitate foarte mare:
În primul rând înseamnă să recunosti ca din punct de vedere spiritual nu esti autosuficient. Continuă lectura „Ferice de cei săraci în duh! – Matei 5”
Se povesteşte despre un soldat grec din vremea de demult, că avea o boală dureroasă, care, pe cât se vedea, trebuia să-l ducă în curând la moarte. El era mereu în cele dintâi rânduri, unde lupta era mai crâncenă, era mereu în fruntea avangtardei şi era cel mai viteaz dintre viteji, pentru că lupta ca să-şi uite durerile; el nu se temea de moarte în luptă; căci se gândea că nu mai are mult de trăit. Regele s-a bucurat de acest războinic viteaz şi l-a încredinţat în mâna unui doctor iscusit, care l-a vindecat de boală. – Dar, ah! de atunci încolo, războinicul nu mai era văzut în cele dintâi rânduri. Acum el se codea, căci avea pentru ce să trăiască: sănătate, patrie, familie; n-avea plăcere să-şi mai pună viaţa în joc ca altădată.
* C.H. Spurgeon – „Eu sunt Domnul, Medicul tău”
În Mat 4:19 Domnul Iisus a spus: „Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.”
Întrebarea pe care mi-o pun în fata acestui text este: ce trebuie să fac pentru ca să fiu pescar de oameni?
Eu cred ca a fi pescar de oameni este tendita fiecarui om indiferent de situatia lui. Toti vrem sa ii castigam cumva pe ceilalti pentru ceva, de partea noastra, a unei activitati, a ceva sau cineva. Continuă lectura „Vă voi face pescari de oameni!”
Am găsit acest material despre pornografie, pentru părinți, lideri și păstori. Materialul este în engleză. Îl voi lăsa așa, și îl văd util.
– It’s sin. It’s lust. Lust is sin. It’s mental adultery.
– It’s everywhere. Half the men in your church are likely exposed to it
every week, and some of the women too. Continuă lectura „Liderii ar trebui să știe câteva lucruri despre pornografie”
„Şi Eu însumi Mă sfinţesc pentru ei, ca şi ei să fie sfinţiţi prin adevăr.”
Ioan 17:19
Domnul spune că se sfinteste pentru noi… Ce bine este de noi acum, ce bine putem sa ne simtim noi acum din cauza asta!
Mă gândesc ce bine ar fi să facem si noi asta pentru cei de langă noi. Ce bine ar fi să ne gândim la lucrul aceasta, că ceea ce facem nu ne priveste numai pe noi, și nu ne afecteaza numai pe noi, ci pe toti din jurul nostru, familie, prieteni, frati, biserica, etc.
Domnul a creeat în asa fel relatiile că noi convietuim si con-traim impreuna (nu stiu daca exista cuvantul acesta), dar noi traim bine prin ceea ce facem noi, nu doar unii altora, si nu traim bine daca nu tinem seama de ce simte celalalt, pentru ca ceea ce fac eu il face sa se simta cumva, il face sa fie cumva cel de lângă mine.
Ce faci tu nu faci doar pentru tine, ci si pentru cei de langa tine.
Ne gândim la versetul de mai jos și ne întrebăm oare la ce se aplică? Și ne răspundem că el se aplică la membrii bisericii lui Hristos. Și este adevărat, dar acest înțeles este cel mai neînsemnat din acest text.
Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sunteţi una în Hristos Isus. (Galateni 3:28)
Partea cea mai importantă a acestui verset este că trebuie să vedem totul prin prisma Domnului Isus. cu alte cuvinte Iudeu nu este Iudeu, ci este Hristos. Dacă eu vreau să vorbesc cu el, trebuie să mă gândesc că vorbesc cu Hristos, și atunci trebuie să îmi aleg cu bine cuvintele. Grecul nu mai este grec (un crești dintr-o etnie ne-iudaica). Robul poate fi subalternul meu în orice privință,
De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască şi să zică: „Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape.” (Matei 4:17)
Primul mesaj al Domnului Iisus a fost despre pocăință: „Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape.” El a continuat ceea ce predica Ioan botezătorul. Cel mai important mesaj pe care biblia îl are pentru noi nu este dragostea, ci pocăința. Dragostea este esența poruncii, ținta poruncii, dar pocăința ține ușa harului deschisă, altfel, fățărnicia, firea pămîntească, pervertește totul. De aceea să nu uităm de mesajul lui Iisus: „Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape.” Să ne menținem această stare de pocăință tot timpul vieții, atât tineri cât și vârstnici, atât frații din adunare, cât și slujitorii. Pocăința veritabilă are de a face cu Scriptura, ea spune Amin la tot ce spune Scriptura. Ea menține aceeași părerea ca a lui Dumnezeu, atât despre păcat, cât și despre sfințenie. Un om pocăit se vede cu ochii cu care îl vede pe el Dumnezeu. Pocăința are în vedere părăsirea păcatului, nu doar recunoașterea lui ipocrită, așteptând ca cei lesne crezători să spună: „uite ce smerit e fratele…” Continuă lectura „Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape! – Matei 4”
Matei 4, 8 Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor şi I-a zis:
9 „Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie.” 10 „Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.” 11 Atunci diavolul L-a lăsat. Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri şi au început să-I slujească.
Satana vroia aici să îl pună pe Isus imediat în conducerea acestei lumi, să îl instaleze la guvernare, dar cu un preț precis: închinarea Domnului Isus la el. Ar fi fost prea mare prețul și prea mică oferta. Domnul Isus de asemenea nu privește și nu admiră prea mult lumea, se vede că Isus la fel ca în primele două dați El analizează propunerea și o găsește nebiblică. Este scris: „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.” El nu a analizat oferta, asta totdeauna complică lucrurile. El analizează corectitudinea dpdv biblic. Domnul folosește scriptura ca pe o matriță, dacă un produs nu se potrivește matriței, o elimină și face asta fără să analizeze promisiunile, interesele și facilitățile puse în joc. Oh, cât avem de învățat de la Domnul nostru. Ce diferit facem noi… noi analizăm promisiunile ofertei, interesele și facilitățile ei, și de obicei nu ne gândim la biblie decât după ce am acceptat și simțim efectiv că ceva nu merge, apoi ne aducem aminte de adevărurile scripturii și cu durere și efecte negative, consecințe, pentru că ne-am întinat deja, ne retragem din situația respectivă. Cât de spiritual este Domnul Iisus și cât de carnali suntem noi.
Doamne, ajută-ne să ne închinăm numai Ție și numai pe Tine să te slujim!
Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe streaşina Templului şi I-a zis: Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: „El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.” 7 „De asemenea este scris”, a zis Isus: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.” Matei 4, 5-7
Diavolul ne ispitește în aria orgoliului nostru, sugerându-ne fin și subtil interesul nostru în defavoarea interesului lui Dumnezeu. Domnul Isus venise ca Mesia, însă el nu trebuia să apară așa spectaculos, ca și coborât din cer în curtea Templului, ci El trebuia să vină pe calea pe care Tatăl i-a trasat-o, prin cruce, prin calvar. Satan i-a oferit o cale mult mai scurtă, mai spectaculoasă și mai ușoară. Toate avantajele de partea Domnului, dar prin călcarea voiei lui Dumnezeu toate acestea deveneau o ispită veritabilă și importantă de analizat. Continuă lectura „Să nu ispitim pe Domnul! – Matei 4”
Vreau să recomand un site cu un număr de cărți puritane, evanghelistice și de sfințenie de pe site-un unui prieten.
Cărțile sunt electronice, accesibile, unele traduse de chiar autorul site-ului.
Viața e o șansă – nu o lăsa să se piardă!
Viața e frumoasă – admir-o!
Viața e bucurie – gust-o din plin!
Viața e un vis – transformă-l în realitate! Continuă lectura „Imnul vieții – Maica Tereza”
Succesul în viață nu este măsurat prin ceea ce suntem sau prin ceea ce am făcut, ci mai degrabă prin ceea ce suntem și am făcut în comparație cu ceea ce am fi putut fi sau am fi putut face.
Când ne gândim la noi înșine, trebuie să avem în vedere că:
Pe măsură ce ne dezvoltăm, cei mai mulți dintre noi avem caracteristici fizice, mentale, culturale și școlare care sunt diferite de aceia din jurul nostru.
Foarte adesea, în primii ani de școală, colegii de clasă se leagă de aceste diferențe, în glumă. Preocupările rezultate din cauza acestor aparențe pot cauza diferite grade de autorespingere.
Următoarele manifestări pot fi dovezi ale autorespingerii:
Ispititorul s’a apropiat de El, şi i-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pîni.“ (Matei 4:3)
Aici se vede, dacă aș putea să spun așa, inteligența Satanei, cât de bine plasează în mod ascuns ispitele, atacând nevoi de bază, adânc înrădăcinate în noi, și uneori printr-o singură frază, și totodată putem vedea de la Domnul Isus cum pot fi neutralizate toate acestea tot printr-o singură frază „scrisă”, adică din Scripturi.
Prin expersia „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu poruncește ca pietrele acestea să se facă pâini” sunt concentrate cel puțin trei nevoi mari, dar nemărturisite, ca să determine tinta să răspundă. Acestea sunt:
1. Nevoia identității: „Dacă ești fiul lui Dumnezeu”. – Aceasta este în sine o mare ofensă. De ce a pus la îndoială identitatea Sa? A avut motiv? A fost vre-un păcat? Însăși întrebarea este o acuză. (însă atitudinea este una de cea mai nevinovată clarificare). Dacă dai curs unor astfel de îndoieli, în general admiți ceea ce presupune persoana în cauză. Vedem că Domnul Isus nu a dat curs acestei îndoieli „extrem de nevinovate” a Satanei. Vom vedea felul extraordina în care a făcut-o.
2. Nevoia trupească de moment – foamea: „poruncește ca pietrele acestea să se facă pâini”. Extraordinar, dar de ce nu flori? De ce nu aur? Continuă lectura „„Dacă ești Fiul lui Dumnezeu…””
Un om nu are dreptul să privească de sus pe un semen al său, decât atunci când trebuie să îl ajute să se ridice.
Adevărata fericire constă în felul în care urci.
Moartea nu vine odată cu vârsta, ci mai curând odată cu uitarea.
Da unui copil aripi, dar lasă-l singru să învețe să zboare.
Nu îmbătrânim odată cu vârsta, ci mai degrabă atunci când încetăm să iubim.
Spune întotdeauna ceea ce simți și fă ceea ce gândești, dar gândește și simte corect.
* adaptat după Gabriel Garcea Marchiz
Matei 4:3 Ispititorul s-a apropiat de El, şi i-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pîini.”
4 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: „Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.
Isus înainte de a intra în lucrare propriu zis a fost dus de Duhul în pustiu ca să fie ispitit de diavolul. El a fost pus la test, încercat, nu pentru a i se da o notă probabil, ci pentru învățătura și întărirea noastră.
– Satan urmărește în primul rând momentul potrivit – „La urmă a flămânzit”. Domnul ne învață să fim înțelepți ca șerpii, adică ar trebui să înțelegem această utilitate a celui rău și să nu mai întrebăm: „Doamne, de ce tocmai acum mi s-a întâmplat cutare lucru, sau de ce tocmai mie?”
– Apoi Satan urmărește nevoile de bază – „Poruncește pietrei să se facă pânie”. Să nu ne surprindă simplitatea ispitei, pentru că este printre cele mai grele. Exprimă nevoia de bază a fiecărui om. Câți nu lasă pe locul doi pe Dumnezeu pentru aceste nevoi „legitime și de bază” a pâinii? Satan aici cere satisfacerea nevoilor de bază pentru a trăi. Ce e rău în asta? Alege calea tihnei în locul zbuciumului! Totul este bun și frumos până aici, dar când te gândești la voia lui Dumnezeu, la adevăr și la dreptate, tot ce este „sub soare” trebuie să cadă pe locul doi, chiar dacă este nevoie de bază, de viață, sau orice altceva. Aici mulți nu surprind subtilitatea Satanei, și spun: „Ce mare lucru, ce e rău în asta?”. Isus însă a refuzat, văzând clar intenția Satanei de a îl pune împotriva voii lui Dumnezeu printr-un lucru așa de simplu, de necesar și nevinovat. Continuă lectura „„Omul nu trăiește numai cu pâine…” Matei 4”
romoflorin 