Dovezi ale respingerii de sine

Pe măsură ce ne dezvoltăm, cei mai mulți dintre noi avem caracteristici fizice, mentale, culturale și școlare care sunt diferite de aceia din jurul nostru.

Foarte adesea, în primii ani de școală, colegii de clasă se leagă de aceste diferențe, în glumă. Preocupările rezultate din cauza acestor aparențe pot cauza diferite grade de autorespingere.

Următoarele manifestări pot fi dovezi ale autorespingerii:

Atenție exagerată asupra îmbrăcăminții – Grija excesivă pentru îmbrăcămite poate fi o încercare de a acoperi sau compensa deficiențe fizice, care sunt respinse. Isus face o legătură între aceste două gânduri în Matei 6, 27-28 „Și apoi, cine dintre noi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălțimea lui? Și de ce vă îngrijorați de îmbrăcăminte?”.
Neputința de a se încrede în Dumnezeu – Dacă respingem felul cum ne-a creeat Dumnezeu pe noi, pierdem atunci deasemenea încrederea în El și în alte domenii ale vieții noastre. „Căci noi suntem lucrarea Lui” Efes. 2,10 „Te laud că sunt o făptură așa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, și ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!” Ps. 139,14
Timiditate excesivă – Teama de ceea ce alții vor gândi despre noi, influențează atitudinea lor către noi. Acest lucru este ilustrat în viața împăratului Saul. Vezi 1 Sam. 9 și 10.
Dificultăți în a iubi pe alții – Trebuie să ne iubim aproapele cum ne iubim pe noi înșine. Astfel, dacă nu putem să ne iubim pe noi înșine, ne va fi greu să iubim pe alții în mod corespunzător. „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” Mat. 19,19.
Critica de sine însuși – Nemulțumirile asupra trăsăturilor fizice, mentale, față de părinți sau moștenire socială, sunt indicații semnificative de autorespingere. „Vai de cine se ceartă cu Făcătorul său! Un ciob dintre cioburile pământului! – Oare lutul zice celui ce-l fățuiește „Ce faci?” Și lucrarea ta zice ea despre tine: ”El n-are mâini?” Isaia 45,9.
Dorința de a fi ca alții – Dorința de a fi diferit în domenii care nu pot fi schimbate, este o dăvadă clară de respingere de sine însuși. Pe de altă parte, ar trebui să ne dorim schimbați în atitudini și trăsături care nu se împacă cu imaginea lui Isus Hristos. ”… Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l-a făcut: Pentru ce m-ai făcut așa?” Romani 9,20.
Accese de amărăciune – Mulți au spus: „Mă urăsc pe mine însumi”. Ei pot să se refere la lucruri pe care le-au spus sau le-au făcut sau se pot referi la întreaga lor ființă. În ultimul caz întreaga lor ură poate fi îndreptată către cel care i-a făcut. „Căci nimeni nu și-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrănește, în îngrijește cu drag, ca și Hristos Biserica”. Efes. 5,29
Perfecționism când nu este cazul – Este sănătos până la un anumit grad de a continua îmbunătățirea a ceea ce am făcut. Dar când timpul cheltuit depășește valoarea a ceea ce am realizat, atuni asta este o nesănătoasă dovadă de respingere de sine.
Atitudini de superioritate – Dacă ne lăudăm cu realizările noastre sau folosim cuvinte pompoase, sau dacă refuzăm să ne asociem cu anumite clase de oameni, noi manifestăm atât mândrie cât și inferioritate. Tot ce avem este de la Dumnezeu. „Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Și dacă l-ai primit, de ce te lauză ca și cum nu l-ai fi primit?” 1Cor. 4,6-7.
Penibile încercări de a ascunde defecte de neschimbat – Acțiuni sau declarații conștiente de a acoperi „defecte” neschimbabile pot să indice autorespingerea. Dacă avem un defect pe care nu-l putem schimba și pe care Dumnezeu prin rugăciune nu l-a schimbat, atunci răspunsul este în 2 Cor. 12,9 „… Harul Meu îți este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită. Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine”.
Extravaganța – O dovadă a autorespingerii poate fi în cheltuirea fără măsură pe lucruri scumpe în speranța că ele ne vor aduce admirație și acceptare. Dar, „viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui” Luca 12,15.
Priorități greșite – Când neglijăm responsabilitățile date de Dumnezeu, pentru a petrece mult timp în ocupații care ne vor aduce admirația altora, dăm dovezi de respingere de sine. Mai degrabă „Fiecare să-și cerceteze fapta lui, și atunci va avea cu ce să se laude numai în ce-l privește pe el, și nu cu privire la alții” Gal. 6,4.