“Nici o nenorocire nu i se intampla celui neprihanit, dar cei rau sunt coplesiti de rau.” Pv. 12, 21
Oamenii, trebuie sa recunosc, in general nu cred in versetul acesta. Cum adica: Nici o nenorocire nu i se intampla celui neprihanit? Nici o nenorocire adevarata, incercari pot veni peste el, dar nu nenorociri fatale. Oamenii nu cred ca exista o protectie perfecta si deplina pentru cei neprihaniti, adica pentru cei ce vor cu adevarat sa il urmeze pe Iisus Hristos, sa faca voia lui Dumnezeu. Oamenii sunt tinuti in nestiinta si nesiguranta pe nedrept, ca nu ai cum sa stii daca vei fi mantuit de Dumnezeu, abea in cer vei afla, ca tu trebuie sa te straduiesti, dar nu ai cum sa stii de fapt. Mi se pare jignitoare fata de Dumnezeu o astfel de invatatura. Nici in firmele pamantesti nu se procedeaza asa, cum ar putea Dumnezeu sa procedeze astfel. Cand te angajezi undeva nu ti se spune: “Lucreaza luna asta, si vei vedea daca la safarsit vei primi ceva sau nu!”. E ridicol! Cuvantul lui Dumnezeu spune clar: “Cine crede in Fiul lui Dumnezeu are viata vesnica” (nu o va avea, daca…) (1Ioan 5,13). Toata treaba este sa crezi cu adevarat, fara prefacatorie si din toata inima. Si pentru cel mantuit nimic rau nu i se poate intampla, iata ce spunea apostolul Pavel : « Pentru mine a trai este Hristos, iar a muri este un castig » Ce nenorocire i se mai poate intampla unui astfel de om?