« Sã se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca sã aibã de lucru, si sã nu mai umble dupã nãluci.” (Exod 5,9)
Evreii sub indrumarea lui Moise vroiau sa iasa din Egipt ca sa aduca Domnului o jertfa in pustie, atunci Faraon a luat o masura impotriva lor si a spus: « Sã se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca sã aibã de lucru, si sã nu mai umble dupã nãluci.” (Exod 5,9) In viziunea lui Faraon a sluji pe Dumnezeu este echivalent cu a umbla dupa naluci.
Eu daca ma uit cu atentie in jur cu atentie, Satana nu si-a schimbat prea mult strategia, pentru ca probabil este eficienta. Multi credinciosi de astazi sunt chiar acum sub aceasta directiva a lui “Faraon” si ei nici nu isi dau seama: “Sã se dea mult de lucru oamenilor acestora”. Pentru sefii lor actuali conceptia despre viata spirituala nu se deosebeste cu nimic de cea a lui Faraon si anume: a umbla sa faci voia lui Dumnezeu este echivalenta cu a umbla dupa “Naluci”. Ceea ce ma face sa cred ca in spatele acestei actiuni este acelasi spirit anti-dumnezeu, anti-hrist stravechi.
Oare cati mai vad asta si fac ceva ? Poporul Israel in vechime a fost intelept in cele din urma sub indrumarea lui Moise, au iesit pana la urma de sub « biciul lui Faraon » . Noi astazi ce vom face ? Nu cred ca trebui sa renuntam la servicii. Dar trebuie sa renuntam la ideea: “Nu am viata spirituala autentica pentru ca trebui sa muncesc”.
romoflorin 
Cat mai multe activitati
Aceeasi strategie. Dar Faraonul zilelor noastre este un sistem social planetar perfid. SI sistemul acesta sa foloseste de trebuintele noastre de natura biologica si sociala. Hrana, imbracamintea, rechizitele scolare, cartile, medicamentele costa enorm pentru populatia unei tari abea iesite de sub conducerea comunista.
Nu mai sunt cozi imense la care sa stai. Nu se mai vinde pe cartele. Nu mai trebuie sa mergi o zi da, o zi ba cu masina. Poti sa-ti permiti azi orice, cu toate ca nu poti. Si sistemul nu face decat sa se foloseasca de nevoile noastre existentiale si sociale.
Dar sa ne aducem aminte ca si Iosif a facut cumva la fel. Dati tot pentru mancare. Toate posesiunile, ba chiar si pe voi insiva. Ne aducem aminte, nu? Oamenii, in cei 7 ani de seceta egipteana s-au facut de buna voie robii lui Faraon.
Oare ce am putea face noi crestinii care incepem sa dublam si chiar sa triplam numarul activitatilor, in 2 sau 3 joburi, tocmai pentru a face fata cheltuielilor, pentru a achita facturile, dand cezarului ceea ce, cica-i al lui. I-as da eu ce i-ar fi dat si Wurmbrand.
Ce putem face? Cand plecam dimineata la serviciu si ne intoarcem seara? Plecam cu noaptea-n cap se ne intoarcem tot cu ea – noaptea -, apasand greu pe umerii nostri. Cine mai are chef si putere sa citeasca Scriptura? Cine se mai gandeste la predica pastorului, cand n-a iesit bine pe usa bisericii si nu si-a mai adus aminte ce s-a predicat din cauza stresului zilnic?
Sincer? Nu pot sa spun decat la modul general. Rezistenta darza. El intareste genunchii slabanogiti.
Asa este frate „Pety”. Domnul sa ne intareasca si sa ne de intelepciune!