Emma Răducanu

A apărut o nouă campioană a tenisului. Este fascinant să observi dinamica care are loc în jurul acestei tinere.

Tatăl Emmei este român. Numele ei este românesc și vorbește fluent limba română. De aceea este considerată română de milioane de români. Dar Emma nu a trăit niciodată în România.

Mama Emmei este chinezoacă. Vorbește fluent chineza, după cum arată un videoclip recent disponibil pe YouTube. Prin urmare, ea este considerată un erou chinez de milioane de chinezi, care par să uite că RPC descurajează căsătoriile internaționale.

Emma s-a născut în Canada, dar și-a trăit cea mai mare parte a vieții și s-a antrenat în Marea Britanie. Prin urmare, ea este considerată britanică de majoritatea britanicilor și a fost felicitată public de regină. Dar publicul britanic care acum sărbătorește succesul ei este același care a votat Brexitul cu obiectivul de a îngreuna traiul est-europenilor, cum ar fi Emma și tatăl ei, în Marea Britanie.

Realitatea este că Emma nu este româncă, chineză sau britanică. Ea este mult mai mult. Ea este rezultatul remarcabil al combinației dintre talentul românesc, etica muncii chineză și deschiderea britanică și infrastructura sportivă.

Într-un moment în care multe țări se întorc la modele și politici foarte etnocentrice, Emma este cea mai bună dovadă că identitățile naționale se estompează și trebuie să îmbrățișăm o mentalitate geocentrică. Emma Raducanu este viitorul omenirii.

https://www.linkedin.com/posts/guidogianasso_emma-raducanu-and-the-illusion-of-nations-activity-6844951439719190528-kpi5

Cu excepţia S.U.A. şi Europa, creștinismul global înfloreşte – ȘtiriCreștine.ro

Suntem inundați de știri care proclamă declinul creștinismului și al moralității creștine. Titlurile anunță pompos dominaţia secularismului, redefinirea căsătoriei și a familiei, triumful cultural al mișcării LGBT și multe alte moduri în care creștinismul își pierde întâietatea și influența culturală.

Un lucru important de reținut este că, deși America a fost liderul lumii creștine pentru o mare parte a secolului trecut, creștinismul nu trăieşte și nici nu va muri odată cu America. Când ne uităm la restul lumii, creștinismul este mai mult decât viu și sănătos. De fapt, crește într-un ritm fără precedent.

Continentul african este pregătit să devină liderul creștinismului mondial. Potrivit Centrului pentru Studiul Creștinismului Global, numărul creștinilor din Africa crește cu o rată de 2,81 % pe an. Poate că nu pare prea mult, dar efectul de multiplicare este imens. În 1900, în Africa erau aproximativ 9,5 milioane de creștini; până în 1970, aceasta a crescut la peste 140 de milioane. Astăzi, numărul este de aproape 685 de milioane, de peste două ori mai mult decât populația Statelor Unite.

În Asia, creștinismul crește cu 1,5% pe an, sunt cu peste 100 de milioane mai mulți creștini acolo decât în ​​America de Nord. Până în 2030, se estimează că vor exista mai mulți creștini în China decât în ​​Statele Unite, deși cu valul actual de persecuții, urmărirea evoluţiei acestei cifre este aproape imposibilă.

https://www.stiricrestine.ro/2021/08/02/cu-exceptia-s-u-a-si-europa-crestinismul-global-infloreste/

Romani mari

Ceea ce vedeți în fotografie este unul dintre cele mai incredibile momente din istoriei medicinei. În 1922, de la Universitatea din Toronto, oamenii de știință au mers la un spital cu copii, aflați în comă, murind de cetoacidoză diabetică. Imaginează-ți o cameră plină de părinți așezați pe marginea unui pat așteptând moartea inevitabilă a copilului lor. Oamenii de știință s-au dus din pat în pat pentru a le oferi copiilor noul extract de insulină pură. În timp ce au injectat ultimul copil în comă, primul copil injectat a început să se trezească. Rând pe rând, toți copiii s-au trezit din comă diabetică. O cameră a morții și a durerii care a devenit un loc al bucuriei și speranței.

De remarcat rolul PROF. DR. N. PĂULESCU, un mare Om !

Să ai un cer

„Să ai un Cer în tot ce vezi
Să vezi un Cer în tot ce ai,
Să porți un Cer, în tot ce spui
Să-ți fie Rai în orice grai.

Să ai un Cer în tot ce faci,
Să fie-un Rai, și-atunci când taci.
Să lași un Cer pe unde treci,
Chiar și prin umbra nopții reci.
… să vezi un Cer!

Să-ți fie un Rai în port și-n gând,
Să-L dăruiești oricui, oricând
Iar Harul dat, Izvor de Sus
Să-ți strălucească prin Isus”

Iosif Molnar

Rugaciunea – puterea celui credincios

(Lc 18:1) ”Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat și să nu se lase.”

”Roagă-te intens pentru niște suflete, ele te vor căuta peste un timp, iar tu vorbește-le Cuvântul lui Dumnezeu.” Liviu Olah. – Iată cum să lucrezi cu Evanghelia.

”Rugăciunea este șina pe care vine binecuvântarea lui Dumenezeu în viața ta”. – Pregătești tu infrastructura binecuvântărilor lui Dumnezeu în viața ta?

”Cu cât te rogi mai din adânc, cu atât ajungi mai sus” – Nu mai dejnădăjdui de adâncimile tale, mai degrabă pregătește-te pentru înălțimile la care vrea să te ridice Dumnezeu!

”Rugăciunea este locul de muncă al sufletului.” – Sufletul tău muncește regulat?

”Dacă vrei să te audă Dumnezeu când te rogi, trebuie să Îl auzi și tu când vorbește El” – Aceasta este corectitudinea rugăciunii!

”În rugăciune e mai bine să ai inima plină decît gura” John Bunyan. – Dumnezeu înțelege repede ce vrei să spui.

”Rugăciunea este o privire asupra vieții din perspectiva lui Dumnezeu” – Obișnuiește-te să privești așa și tu!

”Dumnezeu răspunde rugăciunilor, nu sfaturilor”. – Ia seama cum te apropii de Dumnezeu!

”Predica mișcă oamenii, rugăciunea mișcă pe Dumnezeu” – Tu pe cine dorești să miști mai mult?

  • preluat și adaptat după Daniel Brânzei

Statistici creștine 2021!

Intro

În 2021 Sunt:

  • 2.432.007.000 creștini în toată lumea, cu o creștere de 1,28% din anul 2000. (31 mil. aprox.).
  • 900.000 martiri în ulimii 10 ani.
  • 848 miliarde $ donați anual și doar 340 $ miliarde venituri anuale în biserici.

Potrivit raportului anual publicat de Center for the Study of Global Christianity (din cadrul Gordon-Conwell Theological Seminary), în 2021, numărul creștinilor, la nivel mondial, este de 2.432.007.000, dintr-un total estimat de 7.875.465.000 de locuitori ai planetei (deci puțin peste 32% din populația globului). Într-un top 3 al religiilor, creștinii sunt urmați de musulmani (1.926.115.000) și hinduși (1.073.619.000). Departe de a fi un fenomen marginal, religia domină copios și este pe un trend ascendent – cu 6.996.150.000 de oameni care-și declară apartenența la o religie (aproape 90%). La polul opus, se declară nereligioase un număr de 879.315.000 de persoane (în jur de 11%) dintre care atei sunt 147.609.000 (sub 2%), iar ponderea cea mai mare o dețin agnosticii 731.705.000.[1]

Am tradus o carte

Mi-a spus un prieten: ”Îți recomand cea mai bună carte pentru lucrătorii creștini pe care am citit-o!” Era în engleză. Am citit-o și am zis: ”Nu se poate să nu fie și în limba română!” Așa că am tradus-o.

O recomand tuturor seminariștilor de la ITBB și oricărui lucrător cu Evanghelia.

Mulțumiri deosebite Danielei Domainschi pentru ajutorul consistent în traducere!

”Chemare periculoasă” – Paul David Tripp

Pentru achiziții – Kerigma

De ce s-a înălțat Hristos?

  1. Domnul Isus s-a înălțat pentru că nu era dintre noi. – Deși era om 100%, El înainte să se întrupeze era Dumnezeu din Dumnezeu adevărat. De aceea cine crede în El va fi mântuit și nu va veni la judecată, ci va trece din moarte la viață (Ioan 5,24). Isus era Dumnezeu și s-a întors de unde a venit. Ascultați de El, de acum Îl vom vedea venind pe norii cerului cu putere și cu slavă! Să ne pregătim să ne întâlnim cu El!
  2. Domnul Isus s-a înălțat pentru că și-a sfârșit lucrarea. – Lucrarea Lui a fost să mântuiască omenirea din blestem și păcat. A făcut acest lucru prin satisfacerea justiției divine, a trăit în sfințenie deplină, așa cum ar fi trebuit să trăi fiecare din noi .și nu am făcut-o. El a făcut acest lucru pentru noi. Apoi a murit pentru păcatele noastre pe cruce. Este scris: ”Plata păcatului este moartea” Rom. 3,23. Isus a făcut acest lucru în locul nostru. Să venim la El, că să facem cu efect lucrarea Lui în viețile noastre.
  3. Domnul Isus s-a înălțat la cer pentru că s-a dus să ne pretătească un loc, ca acolo unde este El să fim și noi (Ioan 14,2-3). Să venim la El până nu e prea târziu. Să primim Evanghelia lui prin credință și botezul. Faceți asta pentru Numele Lui. Nu contează unde faci asta, ci să o faci cu inimă curată, ca să fii mântuit. Primește cuvântul Lui, din gura oricărui propovăduitor pe care Domnul îl trimite în viața ta. Nu mai opri intervențiile lui Dumnezeu pentru tine.

Pregătește-te să te întâlnești cu Dumnezeu! El va reveni în același fel în care s-a înălțat.

”Cartea aceasta a legii să nu se depărteze de gura ta” (Iosua 1,8)

De ce a lăsat Dumnezeu ca însoțitor pe pământ pentru omul lui, o carte? Vedem că mai presus de slujitori este această carte. Iudeii din Berea aveau o inimă aleasă pentru că verificau pe apostolul Pavel cu această carte.

Procesul de citit, împreună cu scrisul, este unul proces complex, de care mulți oameni nu sunt conștienți, beneficiile acestui proces sunt uriașe. Un profesor spunea odată despre lucrările de doctorat pe care l-a făcut, că prima a făcut-o cu citit în cărți, notițe pe hârtie și apoi scris în calculator. Următoarele lucrări le-a făcut direct în calculator, pentru că așa era tehnică de acum. Ceea ce a scris în prima lucrare, cea cu citit cărți și notițe pe hârtie, și astăzi știe ce a scris acolo! Celelalte lucrări, pe care le-a conceput direct în calculator, nu că nu a scris bine ce a scris, dar nu mai știe ce a scris acolo, în general. Am fost marcat de acastă mărturie a acestui profesor remarcabil. Acum în era IT-ului, aceste efecte ale cititului și scrisului, se simt pentru cei ce au făcut asta înainte, cei ce au citit, notat, iar apoi au trecut pe calculator. Cei ce nu au făcut asta înainte, nu pot face diferența ușor, nici înțelege bine procesul. Deși nu este greu pentru ei să facă testul.

Când citești, nu doar acumulezi informații, cum o faci la radio, sau la televizor. Când citești, în primul rând organismul se liniștește. Funcțiile externe se inhibă, pentru a face loc celor interne să se deschidă. Adesea am auzi expresia ”Cartea bate filmul!”, deși unele filme sunt foarte bine făcute. De fapt este vorba de aceste funții externe inhibate și activate cele interne. Iar atunci când citești și interiorul tău este deschis, datorită contextului de citire, acumularea este una directă, experiența este una așa de puternică, încât nu poate fi egalată de orice altceva pe care tu îl recepționezi cu funcțiile tale externe: văz, auz, simț tactil, miros etc. Percepțiile interioare sunt mult mai ample decât simțurile noastre pot realiza. Aici este cheia! Iar acel interior se deschide și lucrează în contextul citutului și scrisului. Se spune că oamenii care au îmbogățit lumea și au ridicat condiția vieții, nu au fost cei bogați și puternici, ci cei plecați asupra înțelepciunii, cercetării și cunoașterii. Aceștia au adus îmbunătățiri continue și consistente umanității, prin cercetările lor și implementarea ulterioară a ceea ce au descoperit ei.

De fapt această funcție internă a duhului, pe care cititul o deschide, este ceea ce cred că Dumnezeu a intenționat, atunci când a rânduit pentru omul sfânt să aibă în viață o carte – Biblia. Există o tihnă a cititului, care nu trebui grăbita, ca focul mic la mâncare. Dacă grăbești această tihnă, inhibi duhul. Lucrarea nu se face. Cugetă îndelung, notează, dezvoltă, fă legăturile.

”Cugetă zi și noapte asupra ei!” (Cărții).

Adevărata autoritate

Omul care are autoritate cu adevărat, acela o deleagă și la alții, e ca și cum ar avea să dea și la alții. Omul care nu are autoritate cu adevărat, acela nu o deleagă, este ca și cum nu ar avea autoritate suficientă ca să dea și la alții. Abia are pentru sine și este chiar inconfortabil în poziția aceea uneori. 

Tot răul lucrează spre bine

Satan credea că omoară pe Dumnedeu, pe Isus Hristos la cruce. Când de fapt el a împlinit planul de mântuire pentru mântuirea tuturor sufletelor care cred.

Hitler credea că omoară pe Israel prin holocaust, însă prin acel lucru nu a omorât pe Israel, ci l-a împins la viață, pentru că după război a primit o țară.

Și astăzi lucrurile se întâmplă în mod similar cu tensiunile din Orientul Mijlociu.

(Romani 8:28) ”De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul Său.”

Despre execuții

Matei:

Martirul a murit in Etiopia, ucis de rana unei sabii.

Marcu:

A murit in Alexandria, Egipt, dupa ce a fost tarat de cai, printre strazi pana a murit.

Luca:

A fost spanzurat in Grecia, ca rezultat a predicilor staruitoare, catre cei pierduti.

Ioan:

A facut fata martiriului, prin faptul ca a fost fiert intr-un bazin urias de ulei incins, in timpul unor raiduri de persecutie in Roma. In orice caz, a scapat ca printr-un miracol.

Ioan a fost condamnat la prizoneriat in mina, pe insula Patmos. A scris Revelatiile sale- Apocalipsa, pe insula Patmos. Apostolul a fost eliberat mai tarziu si a servit ca preot in Edessa, in Turcia moderna.A murit de batranete, singurul apostol care a murit in liniste.

Petru:

A fost crucificat cu capul in jos, pe o cruce in forma de X.

Dupa spusele bisericilor, s-a intamplat astfel, deoarece a cerut tartorilor sai asta, pentru ca s-a simtit nedemn sa moara ca Iisus.

Din înțelepciunea evreiască

”Păzește-te de partea din față a caprei, de partea din spate a calului, și din toate părțile unui om mandru.” – Fii prudent!

”Învață să iubești adversitățile vieții”. – Ele dovedesc omul valoros , sau îl pot face valoros.

”Iubește cărțile”. – Adevărata comoară în viața stă în ele. Celelalte comori nu sunt stabile fără ele.

”Economisește mereu și nu consuma nicidecum din ea, investește!” – Fii eficient!

”Bătrânii văd mai greu, dar mai multe”. – Respectă bătrânii!

”Dumnezeu a dat omului două urechi și o gură, în ordinea importanței.” – Ascultă mai mult și vorbește mai puțin.

”Cea mai mare avere sunt copii”. – Prețuiește familia!

Shalom!

Cine sunt eu în Hristos și cine este Hristos în mine

Cine sunt eu în Hristos, reprezintă lucrarea lui Hristos pentru mine, care este perfectă.

Cine este Hristos în mine, reprezintă lucrarea mea pentru Hristos, care nu este perfectă.

Mulți se laudă sau se concentrează pe cine sunte ei în Hristos, fără să își dea seama că acest lucru este doar o jumătate a monedei. Noi nu putem fi ceva în Hristos, dacă El nu este ceva în mine. Înțeleg că lucrarea lui este perfectă, iar a mea este imperfectă. Dar crezi că Dumnezeu nu știe? Dumnezeu îți cere, în imperfecțiunea ta, să îl faci Domnul în viața ta pe Isus, ca apoi El în perfecțiunea lui să te facă să fii cine ești în El, acele calități perfecte: copil de Dumnezeu, lumina lumii, sarea pământului, moștenitor al împărăției ș.a.

Nu putem scuza cu imperfecțiunea noastră lipsa dedicării. Dumnezeu cănd ne cere să ne dedicăm, nu spune că trebuei să fim perfecți. A te dedica înseamnă să te predai, atât cât ești, atât cât poți. Dar să te predai.

Este greșit și amăgitor să te tot gândești la cine ești în Isus, fără să pui în echilibru cine este El în tine. Acestea trebuie să meargă totdeauna împreună.

Două feluri de întâietate

(Deut 28:13) ”Domnul te va face să fii cap, nu coadă; totdeauna vei fi sus, și niciodată nu vei fi jos, dacă vei asculta de poruncile Domnului Dumnezeului tău, pe care ți le dau astăzi, dacă le vei păzi și le vei împlini.

  • Poți să fii cap și nu coadă:
    • Dacă asculți de Dumnezeu, dacă păzești poruncile Lui.
    • Dacă plătești prețul sfințeniei.
    • Dacă rabzi prigoana.
    • Dacă aștepți în tăcere răspunsul Domnului.

(3 In 1:9) ”Am scris ceva Bisericii, dar Diotref, căruia îi place să aibă întâietatea între ei, nu vrea să știe de noi.”

  • Există și un fel greșit de a te ridica:
    • Să dorești cu orice preț să fii primul, fără să trăiești în sfințenie.
    • Să dorești asta din mândrie, din dorința de a controla pe alții.
    • Să nu plătești prețul ascultării de Dumnezeu și de binele oamenilor, dar să stai acolo prin uneltire și viclenie.
    • Să nu rabzi prigoana, dar să prigonești tu pe alții.

Sunt cazuri când unii citează textul de mai sus, dar ei tăiesc în cel de mai jos. Biblia face o distincție foarte clară între cele două feluri de întâietate, distanța între ele este distanța dintre Satan și Hristos.

El este Stânca!

(Deuteronomul 32:4) ”El este Stânca; lucrările Lui sunt desăvârșite, Căci toate căile Lui sunt drepte; El este un Dumnezeu credincios și fără nedreptate, El este drept și curat.”

Moise Îl descrie pe Dumnezeu ca fiind Stânca. Domnul Isus spune celor ce ascultă de El că zidesc pe stâncă. Acum, cei ce zidesc pe Această Stâncă, au o nădejde, chiar dacă ei mai tremură uneori, totuși Stânca pe care stau ei nu tremură niciodată.

Chiar dacă vânturile bat tare și valurile vin suvoi, ne poate clătina ușor, dar Stânca pe care stăm noi nicodată nu se clatină, și așa vom fii și noi în final, neclintiți!

Binele făcut în firea pământească

Amnon a necinstit pe sora lui Tamar, Absalom a omorât pe Amnon. David s-a mâhnit din cauza acestui lucru, iar Absalom a plecat departe de fața tatălui său David. Acum Ioab a văzut toată această situație, și a vrut să facă un bine, însă era un bine forțat, mecanic, în firea pământească. A văzut că lui David îi este dor de Absalom și a trimis o femeie iscusită din Tecoa la David ca să vorbească lui David (2 Samuel 14). David înțelege că vine de la Ioab această lucrare și se lasă înduplecat și primește pe Absalom, iertându-l. Acum însă, Absalom nu era rezolvat, nu era împăcat în inimă, nu a regretat fapta și nici nu privea cu ochi buni pe David. David avea să trească prin cea mai mare încercare a vieții lui datorită lui Absalom, și la fel și Israel a fost încercat.

Așa se întâmplă când faci un bine în fire. Nu este suficient să dorești să faci binele, ci trebuie să nu îl faci în firea pământească. Nici Ioab nu era bine, cel care voia să facă binele, omorâse oameni ca să își răzbune fratele, împotriva voinței împăratului, Absalom nu avea inima bună. Toate acestea au născut mai mult rău decât bine.

Ioab voia să astupe conștiința lui încărcată cu fapte bune, de fapt el trebuia să regrete faptele lui și să le rezolve, nu să acționeze fără să își împace problemele inimii lui, uciderea lui Abner.

Învățăm că adevărul este esențial când faci un bine. Dacă un om regretă ce a făcut, vrea să se împace din inimă, atunci totul merge cu binecuvântarea lui Dumnezeu. Dar dacă totul este de paradă, doar în aparență, răul se perpetuă.