Zi: 18 octombrie 2007

O perspectiva crestina asupra postmodernismului – Ioan 14,6

~ florin ~ 2 comentarii

Postmodernismul cere libertate de constiinta dar intr’un fel in care submineaza adevarul absolut.

Adevarul lui Dmnezeu spune: „Esti liber sa faci ce vrei dar vei suporta consecinte”

Varianta postmoderna spune: „Esti liber sa faci ce vrei si spui ca este bine, si nu suporti consecinte”.

Efectul ascuns este decesul adevarului, care implica si decesul moralitatii.

Pierderea convingerilor este obiectivul potmodernismului. Eu voi hotara ce este bine si ce este rau. Eu voi fi propriul meu dumnezeu. Omul incepe sa se uita in el insusi ca sa primeasca calauzire morala. Atunci pacatul devine ceva cultural.

Daca nu exista un standard absolut, nimeni nu poate vedea ce e bine si ce e rau. Este un intuneric absolut. Daca nu exista absolut, nu poate sa se faca judecati (pe baza a ce?). Ramanem doar cu opinii contradictorii.

Intr’o lume fara absoluturi, nu poate fi limita a directiei in care o iau legile, totul depinde de cine conduce (cei)

Factorul de decizie nu va fi in dreptate, ci in decibeli, intimidare, pozitii cheie, aranjamente, etc. Dreptatea cinstea si adevarul vor trece in nefiinta.

Logica si gandirea lineara nu mai sunt favorite ci chiar opresive, penru ca indreptateste pe unii si nedreptateste pe altii. In postmodernism toate ideile despre viata sufletului dupa moarte sunt la fel de adevarate, dupa cum sunt toate orientarile sexuale, toate religiile, etc. (In realitate nimeni nu e respectat cu adevarat, la nevoie orice se poate schimba).

In toate acestea esenta Crestinismului este atacata: Iisus a spus: „Eu sunt calea, adevarul si viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin mine” (Ioan 14,6) Religia crestina nu se va mai incadra pentru ca Iisus face o declaratie absolutista aici „decat prin Mine”

Concluzie:

Oare cati sunt constienti de aceste realitati?

Cine ia atitudine? Biserica? Intelectualii? (Pe timpul comunismului intelectuali luau pozitie asupra abuzurilor sistemului, acum sau cufundat in placeri, bineinteles nu toti)

Nu vreau sa inspir nesiguranta, adevarul lui Dumnezeu nu poate fi schimbat si nici Dumnezeu infrant sau cei ce sunt ocrotiti de El, as vrea sa inspir prudenta si gandire dreapta.

Povestea unui om zgarcit

~ florin ~ Lasă un comentariu

Era odata un om foate zgarcit, care prin efort, munca si credite a reusit sa agoniseasca 300.000 de dinari. El avea cladiri si mosii si tot feluri de averi. Intr-o zi s-a decis ca ar dori ca un an sa se distreze si sa traisca linistit, si apoi se va hotari care-i va fi soarta.
Dar, in timp ce-si pregatea banii pentru aceasta vacanta, ingerul mortii a venit si i-a luat viata.
Zgarcitul a incercat prin orice mijloace sa il induplece pe inger sa-l mai lase sa traiasca, dar nu a avut nici un succes. Apoi, omul a spus: “Ingaduie-mi sa mai traisc 3 zile si iti voi da o treime din averile mele.”
Ingerul a refuzat si a incercat sa plece cu sufletul lui. Atunci, omul a spus: “Mai lasa-ma sa traiesc 2 zile si iti voi da 200.000 de dinari din economii .”

Dar ingerul nu-l asculta. Nu s-a induplecat nici cand omul i-a oferit toata averea sa pentru a primi in schimb o zi in plus pentru a trai. Atunci, omul zgarcit a spus: “Bine atunci, da-mi voie sa scriu macar ceva pe o hartie.” Vazand asa, ingerul i-a indeplinit aceasta ultima dorinta, iar omul a scris cu sangele sau: “Oameni buni, folositi-va viata facand bine. Nu veti cumpara nici macar o ora cu toata averea voastra agonisita cu atata truda. Aveti grija si pretuiti timpul atunci cand il aveti.”

Adversarul ratiunii/constiintei – Isaia 33:15-14

~ florin ~ 6 comentarii

Avem un adversar puternic pentru ratiunea noastra, mult mai puternic decat ea. Se spune ca oamenii sunt 75% condusi de starea de dispozitie „feeling”, si 25% de ratiune.

Daca cineva isi expune ochii unor imagini sensuale, sa presupunem, suficient timp ca hormonii sa inceapa „lucrarea”, ratiunea si vointa lui se reduce la 25% din control. Omul incepe sa isi construiasca argumente pentru ceea ce vrea sa faca. Nu judec pe nimeni acum, doar incerc sa descriu o stare de fapt. Se pare ca ratiunea lucreaza, dar de fapt in realitate ea este sub influenta „hormonala”, si tot ce are el este pus in slujba a ceea ce simte, este inchinat simtamintelor, starii de dispozitie. De aceea oamenii din jurul nostru: sefi, profesori, parinti, frati, preoti, pastori, cand sunt intr’o stare de dispozitie rea, sunt realmente foarte irationali, fara logica, inconsecventi, etc. Se intampla tuturor..

Cred ca in lupta aceasta de fiecare data ratiunea pierde. Se spune ca nervul optic este de 15 ori mai mare decat toti ceilalti nervi la un loc. Adica, legatura dintre ochi si creier este de 15 ori mai mare decat toate celelalte legaturi la un loc. Pe locul 2 fiind nervii auditivi. Asa se explica poate de ce noi suntem asa de afectati de ceea ce vedem in fiecare zi si auzim. Ca sa putem face ceva in viata noastra trebuie sa facem mai intai ceva si cu mediul nostru (vizual-auditiv+).

Discutam pe un blog cu niste baieti si fete gay, este foarte greu sa rationezi cu ei, mai ales cand sunt sub influenta unor imagini, simtaminte, influenta creata hormonal (cu tot respectul spun asta).

  Proorocul Isaia punea o intrebare: Cine va locui in locurile inalte (referindu-se la Cer) si apoi raspunde: „Cel ce umblã în neprihãnire, si vorbeste fãrã viclesug, … cel ce îsi astupã urechea sã n-audã cuvinte setoase de sânge, si îsi leagã ochii ca sã nu vadã rãul, acela va locui în locurile înalte;” (Isaia 33:15-14)

Despre cautare

~ florin ~ Lasă un comentariu

Oamenii adesea nu cauta adevarul ci argumente sa-si sustina propriul punct de vedere, nu ma refer aici la discutia despre iad cu David. Eu cred ca este o predispozitie a fiecaruia dintre noi. Aceasta este o ispita, ar trebui sa nu-i dam curs.

Realitatile lui Dumnezeu sunt obiective, universale, neschimbabile, vesnice. Ar trebui sa ne straduim sa Il gasim cu toata inima, incercand sa depasim propriile noastre „box”-uri.

Intrebarea este: Ce cauti? Argumente ca sa iti sustii pozitia? Sau adevarul (oricare ar fi el)?

Noi suntem liberi acum sa facem ce vrem, fara sa trebuiasca sa fim judecati de altii, dar daca pzitia ta nu este adevarata, intemeiata, constiinta ta nu va fi de partea ta, si ea nu se lasa induplecata. In fine, ceea ce credem acum va avea consecinte in viitor, pe care nu le mai putem evita daca nu facem ceva la timpul potrivit.

 Sper sa putem intelege cati mai multi aceste lucruri.