La mulți ani – 2014!

~ florin ~ 2 comentarii

311Mai sunt câteva ore și se termină anul 2013. Așa cum a fost, Dumnezeu la rânduit cu bune și rele, în așa fel încât să lucreze spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu. Pentru noul an vă urez să Îl iubiti mai mult pe Dumnezeu!

Apostolul Pavel ne spune că Dumnezeu nu îngăduie mai mult decât putem duce. Dacă ni se pare că Dumnezeu ne-a dat mai mult, înseamnă că ne subestimăm, Dumnezeu știa că putem mai mult și de aceea a îngăduit așa. Să fim mulțumitori lui Dumnezeu pentru toate lucrurile!

Să căutăm mai mult pacea, bucuria în noul an! Să facem pași concreți în ascultarea de Dumnezeu, pentru ca El să aducă vremuri de înviorare peste sufletele noastre!

Dumnezeu este cel mai mare susținător al nostru, este cel mai mare sponsor ascuns al nostru, să fim încredințați de asta, ne prețuiește cel mai mult. Lui îi datorăm tot ceea ce avem și suntem. Să îi întoarcem cum se cuvine acest lucru!

Un an mai bun, cu multă credință și har vă doresc tuturor!

La muți ani tuturor!

Florin Stoica

Urări pentru noul an

~ florin ~ 2 comentarii

Dragii mei,

Domnul Isus pune o întrebare pentru zilele noastre:

Care este deci robul credincios şi înţelept pe care l-a pus stăpânul său peste ceata slugilor sale, ca să le dea hrana la vremea hotărâtă?  (Matei 24:45)

Apoi adaugă despre cel ce va fi găsit făcând așa:

Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale.  (Matei 24:47)

Dumnezeu să vă binecuvinteze în noul an cu multă credință și mult har, și să aveți multe bucurii în Domnul!

P.S. Aici, câteva explicații 🙂

Fiecare din noi are un loc rânduit de Domnul cu scopul de hrăni pe robii Săi la vremea hotărâtă. Ce se cere de la noi este să fim găsiți credincioși în lucrul încredințat nouă. Chiar dacă lucrarea este grea, mergeți înainte, chiar dacă oamenii sunt incorecți, fii corect, pentru că și Domnul este așa, este o chestiune între noi și Dumnezeu, lumea nu este luată în calcul, trebuie să o biruiești! Odată cineva mi-a spus cu zâmbetul pe buze, în timp ce eu îi spuneam de greutățile lucrări apăsat: ”Welcome to the ministries! :)”. Aceasta ma trezit un pic.

Winston Churchill, atunci când a fost atacat de Adolf Hitler a spus națiunii sale: ”Acesta nu este nicidecum sfârșitul, și nici începutul sfârșitului, ci acesta este sfârșitul a ceea ce sa început!” Poporul a înțeles mesajul și a reacționat ca atare. A fost ca o profeție pentru poporul englez, dar și pentru al doilea război mondial.

Dacă sunt cinstit cu mine și cu dumneavoastră, aceasta este mentalitatea și viziunea creștinului. Pentru el nu există nici un sfârșit, și nici un început de sfârsit, ci un sfârșit a ceea ce s-a început. Biblia lasă să se vadă clar acest lucru.

Ce a început Domnul se va duce cu siguranță la bun sfârșit. Să ne purtăm ca atare! Să avem încredere depilnă în făgăduințele și caracterul lui Dumnezeu!

Între înțelepciune și pricepere

~ florin ~ Lasă un comentariu
”Dacă vei cere înţelepciune şi dacă te vei ruga pentru pricepere,”  (Proverbe 2:3)
”atunci vei înţelege frica de Domnul şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.”  (Proverbe 2:5)
 
O vorbă spune: ”Cine are înțelepciune să se roage pentru pricepere”. David, înainte de moarte, spunea lui Solomon că este înțelept, și să se poarte după înțelepciunea lui în împărăție. După aceasta, când Dumnezeu i sa arătat lui Solomon și la întrebat: ”ce vei să îți fac?”, el a spus: ”dă-mi o inimă pricepută”. Oamenii înțelepți să se roage pentru pricepere!
Oamenii care nu se tem de Dumnezeu trebuie să caute înțelepciunea, adică teama de Domnul. Sfinții, adică cei ce se tem de Dumnezeu, ei trebuie să stăruiască în pricerere, care înseamnă depărtarea de rău – Iov 28,28.
 
Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor este priceperea.  (Proverbe 9:10)
 
Așadar, ce este bine și de folos pentru sfinți, este să se depărteze tot mai mult de rău, în felul acesta vor stărui în pricepere și vor reuși în toate căile lor.
 
Se spune că regina Angliei căuta un șofer personal, și când a intervievat mai mulți șoferi, unii se lăuda cu îndemânarea lor pe marginea prăpastiei, alții dimpotrivă spuneau de importanța siguranței în trafic și ținerea cât mai departe de marginea prăpastiei. Regina a ale pe unul din cea de a doua categorie.
 
Așa să fim și noi, ca să fim cât mai folositori Domnului!
”Dar aceia din popor care vor cunoaşte pe Dumnezeul lor vor rămâne tari şi vor face mari isprăvi.”  (Daniel 11:32)

Din înțelepciunea apostolilor – Filipeni 3,13-16

~ florin ~ Lasă un comentariu

artificii-de-anul-nou-4Apostolul Pavel ne arată care era principiul său de viață, cum trăia el, și îl spune cu îndemnul: ”Gândul acesta dar să ne însuflețească pe toți!” ”Urmați-mă pe mine fraților!”.

Principiile constă în trei pași:

1. Uită trecutul – asta înseamnă să nu uiți și lecțiile trecutului. Asta înseamnă să privești în special în viitor, și să nu consumi energie frământând trecutul. Să uităm dar ce este în urma noastră, și să ne preocumăm în special de viitor.

2. Aleargă spre țintă – asta arată hotărâre. Viitorul este bun cu cei ce aleargă după el, nu cei ce merg agale. Viața este o luptă, o competiție cu tine însuți, trebuie tratată ca atare. Viața are reguli, dacă nu fugim după reguli, suntem descalificați. Apostolul explica asta corintenilor la un moment dat.

3. Caută să apuci premiul ceresc – premiul ceresc este în primul rând mântuirea. Caută să fii mântuit, să ai certitudinea iertării divine. Întoarce-te sincer și din toată inima la Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu să îți dea bucuria mântuirii, confirmarea lăuntrică a faptului că ești al (a) Lui.

Să învățăm din înțelepciunea apostolilor și să practicăm așa cum ne îndeamnă ei, și astfel vom fi ucenici ai Domnului. Este de folos să ne gândim serios la aceste lucruri mai ales la cumpăna dintre ani.

Cu binecuvântări! 

sursă foto

Gânduri pentru noul an – 1Corinteni 16,13

~ florin ~ Lasă un comentariu

Timpul trece mai repede astăzi decât acum câțiva ani parcă. A trecut crăciunul, acum vine anul nou. Am câteva gânduri de anul nou pe care vreau să vi le împărtășesc, vor veni iar zile de pregătire și nu știu cum voi mai avea timp să le scriu. Așa că încep să le aștern de pe acum 🙂

Apostolul Pavel îndemna pe frații din Corint la finalul primei sale scrisori către ei și le spunea în concluzie, acestea sunt ca și niște concluzii practice la tot ce le scrisese mai înainte. Primul gând este acesta:

Vegheați! – străvechiul îndemn ”fii atent!” este ce spune Pavel aici. Este foarte important acest lucru, astfel încât apare primul. Domnul Isus însuși îndemna pe toți ascultătorii lui să vegheze, adesea făcea acest lucru în mai multe împrejurări. A veghea înseamnă că acționezi la timp ce trebuie. Nimic nu este mai folositor în viață decât să faci ce trebuie la timpul potrivit. Dacă am asculta noi mai puțin de firea noastră rea când ne abate de la ceea ce trebuie la timp, am ieși cu mult mai bine. Să vorbim ce trebuie, când trebuie, să ne facem partea cum trebuie în întregime, în familie, pe plan spiritual, profesional. De asemenea un lucru important în veghere este să nu lași nefăcute lucrurile mici. Acestea dau culoare, farmec, importanță. Un lucru pe jumătate făcut, aduce mai mult necaz… Vegheați oameni buni, în toate privințele! Să fim oameni de calitate!

Fiți tari în credință! – al doilea îndemn este să fim tari în credință. Știm că credința vine în urma auzirii, și auzirea vine prin cuvântul lui Hristos. Asta înseamnă să fim oameni ai bibliei, să vorbim cuvintele bibliei, să trăim cuvintele bibliei. Asta înseamnă că fim tari în credință. Să ne încredem în biblie din toată inima noastră. Să nu ne îngrijorăm de ceea ce spun oamenii, vorbele lor sunt schimbătoare, nu au greutate și nu sunt obiective, reale, ci subiective. Să fim tari în credință înseamnă să ne ghidăm după Cuvântul Adevărului. Să fim mai tari în asta și vom fi mai echilibrați, mai credibili și mai ascendenți! Întăriți această parte din viața voastră!

Fiți oameni! – următorul îndemn are de a face cu noi înșine. Asta înseamnă să fim noi înșine, să nu încercăm să imităm pe alții. Este bine să înveți de la cât mai mulți, și chiar să exemplifici, sau să calci pe urmele lor, dar nu te neglija pe tine, tu lasă amprenta ta să se pună pe tot ce înveți și apoi fii tu însuți. Oamenii sunt însetați de tine, vor să te vadă pe tine și oricât de valoros ar fi cel de care amintești, nimic nu este mai important de felul cum ești tu, care ești acolo prezent. Pentru asta trebuie să te identifici cu grijă și să începi să lucrezi la tine, să faci tot ce se poate și ce trebuie ca să te îmbunătățești pe tine. Începe cu lucrurile importante, apoi cele mai puțin importante: duhul tău, fii duhovnicesc, fii spiritual, este cea mai înaltă facultate pe care o ai, abilitatea de a te raporta la Dumnezeu. Când toate cad, aceasta rămâne, și știi cum te-a scos uneori din boală, alteori din greu necaz, nu nesocoti această parte din tine acum când ai ajuns la liman. Ocupă-te de sufletul tău, caracterul tău, omul tău interior. Acesta ești tu cu adevărat, felul cum te porți în exterior ține adesea de circumstanță, omul adevărat ești acela care ești în sufletul tău. Lucrează la acesta! Nu în cele din urmă ocupă-te de trupul tău. Dumnezeu spune că este templul Duhului Sfânt. Este sacru. Trupul este important, chiar dacă este trecător. Menține-te sănătos și îngrijit pentru că prin el se exteriorizează și sufletul și duhul tău. Este bine să ne recreăm și să ne relaxăm, dar acestea își vor face efectul doar dacă nu vom renunța la responsabilitate și la drumul cel drept. Deci, fiți oameni!

Toate cele bune vă doresc și să avem grijă de noi!

Urări de crăciun!

~ florin ~ Lasă un comentariu

Domnul Isus Hristos este Darul cel mai de pret si Sarbatoritul nostru drag.

De El sa ne bucuram, pe El sa-L dorim, cu El sa ne asemanam tot mai mult !

Fiti binecuvantati si nu uitati,ca ceea ce este in interiorul nostru da gust, culoare si farmec vietii. El este sursa puterii noastre.
Hristos face diferenta in viata oricarui om care-L accepta si-L urmeaza din toata inima, pana la capat.
Doamne ajuta-ne la aceasta !

Sărbători fericite și la mulți ani alături de cei dragi în Hristos, vă doresc! 

Florin, Cristina și copii.

Pilda ceștii de cafea

~ florin ~ Lasă un comentariu
set-cesti-de-cafea-din-portelan-pictat-manual-si-placat-cu-aur-18k-epiag
Am primit în mai multe rânduri această pildă pe email, o văd utilă, și pentru că toți beți cafea (aproape) veți înțelege bine această pildă. Iato!
Un grup de oameni de succes, în apogeul carierei lor, toţi având joburi şi poziţii sociale de invidiat, maşini şi case, au făcut o vizită unui fost profesor din facultate. Discuţia a alunecat treptat spre cât de stresantă şi obositoare e viaţa zi cu zi.
Profesorul i-a întrebat dacă vor să bea o cafea bună şi s-a întors din bucătărie cu un vas mare plin cu cafea şi o mulţime de ceşti. Unele erau din porţelan fin, altele din sticlă, plastic, unele arătând normal, altele foarte delicate şi scumpe, unele cu inserţii aurite, altele cu toarta ciobită, şi i-a rugat pe fiecare să se servească.
Când toţi aveau câte o ceaşcă de cafea în mână, profesorul le-a zis: „Dacă aţi observat, fiecare dintre voi a pus cafea în câte o ceaşcă scumpă şi fină, lăsând ceştile simple şi ieftine goale pe masă. E normal să vreţi ceea ce e mai bun în viaţă, dar tocmai asta e sursa problemelor şi a stresului pe care îl aveţi zi de zi.
set-6-cani-pentru-vin-apa-sau-ceai-din-lut-ars-ceramica-horezu-lucrate-traditional-350ml
Nu contează ce ceaşcă ai ales, cafeaua are acelaşi gust. Ceaşca nu adaugă nici o calitate cafelei. În cele mai multe cazuri o face doar să fie mai scumpă sau, în alte cazuri, nu putem vedea ce e de fapt înăuntru. Ceea ce aţi vrut voi de fapt a fost cafeaua, nu ceaşca, şi totuşi, inconştient, aţi ales cele mai scumpe şi bune ceşti. Şi apoi aţi început să vă uitaţi la ceaşca celuilalt gândindu-vă că e mai frumoasă decât a voastră.
Viaţa e ca o cafea bună: jobul, banii, cariera, maşina, casa, hainele, poziţia în societate sunt ceştile. Doar ne ajută să ne trăim viaţa, dar nu sunt viaţa. Hainele pe care le avem, poziţia în societate şi banii nu înseamnă viaţa. Nu definesc ceea ce înseamnă viaţa. Din contră, majoritatea oamenilor care au mult sunt invidioşi pe alţii care au mai mult şi nu reuşesc să se bucure de ceea ce au. 

Câteodată, concentrându-ne doar pe ceaşcă, uităm să savurăm cafeaua. Savuraţi cafeaua, nu ceştile! Cei mai fericiţi oameni nu sunt cei care au cele mai multe lucruri. Cei mai fericiţi oameni ştiu să se bucure cât mai mult de ceea ce au, acolo unde au, la momentul prezent. Ei fac viaţa să fie frumoasă.

Ce presupune nașterea unui Mântuitor? II – mesaj de crăciun

~ florin ~ Lasă un comentariu

Angels Announcement to Shepherds 2Pornind de la vestirea îngerilor:

”astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul.”  (Luca 2:11)

putem trage niște concluzii certe pe baza Sfintelor Scripturi asupra beneficiilor nașterii unui Mântuitor. Faptul că ni sa născut un Mântuitor, asta înseamnă că:

  1. Dumnezeu a ales să intervină pentru oameni – a intervenit chiar dacă eram păcătoși, nevrednici. Nu meritam, era drept să mergem la pierzare, Dumnezeu nu avea nici un fel de vină în toate acestea, dar în ciuda acestor lucruri, Dumnezeu a ales totuși să trimită un Mântuitor. A trimis chiar dacă nimeni nu cerea, nimeni nu mijlocea pentru acest lucru. Noi, nu doar că eram în păcat și pierzare, nici nu conștientizam acest lucru. Isaia 53 spune: ”noi rătăceam ca niște oi, fiecare își vedea de drumul lui”. Dumnezeu a făcut acest lucru pentru ca oricine vrea și crede, să poată fi mântuit pentru totdeauna.

  2. Intervenția lui Dumnezeu va aduce biruință pentru oameni – Dumnezeu nu intervine în zadar. El nu eșuează în nimic din ceea ce face. Intervenția lui Dumnezeu înseamnă reușita lui Dumnezeu, ce începe duce la bun sfârșit. Putem avea o deplină încredere că prin El suntem mai mult decât biruitori. Dumnezeu poate să depășească cu succes orice obstacol, spre deosebire de noi care nu putem. Obstacolul păcatului a fost depășit prin jertfa răscumpărătoare a lui Hristos pe cruce. Obstacolul neputinței a fost depășit prin puterea Duhului Sfânt trimis peste noi, ne eliberează, ne împuternicește, ne dă pricepere, și orice mai este nevoie pentru a face tot ceea ce trebuie. Obstacolul morții a fost depășit prin înviere, de care cu toții vom avea parate, chiar și cei nemântuiți, dar din păcate pentru pierzare pentru aceștia.

  3. Orice om în orice stare poate fi ajutat deplin de Dumnezeu – Oricât de jos sau rău ar fi un om, Dumnezeu îl poate mântui. Tâlharul de pe cruce a fost o demonstrație de putere și har din partea lui Dumnezeu. Și convertirea lui Saul, apostolul Pavel a fost o manifestare a puterii transformatoare a lui Hristos. Ajutorul acesta este pentru oricine: iudeu sau ne-iudeu, bogat sau sărac, frumos sau urât, mare sau mic, prețuit sau disprețuit. Acestea de fapt sunt doar etichete omenești, pentru Dumnezeu toți oamenii au aceeași valoare, pentru că poartă în ei chipul și asemănarea Lui, indiferent de vârstă sau formă, El ne-a făcut așa. Omul poate fi ajutat deplin de Dumnezeu oricât ar costa acest lucru, sau orice ar implica. Resursele Lui sunt nelimitate, El are putere creatoare: a putut să dea vedere celor ce din naștere nu au văzut, a putut să facă să meargă pe cei ce nu au mers niciodată, El nu doar reabilitează, el poate aduce în ființă ceea ce nu există. Oricine poate fi ajutat deplin.

Domnul să ajute pe cât mai mulți de acest crăciun, și în continuare!

sursă foto

Ce presupune nașterea unui Mântuitor? – mesaj de crăciun

~ florin ~ Lasă un comentariu

Îngerii au vestit păstorilor următorul mesaj:

”astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul.”  (Luca 2:11)

În continuare ne vom uita la această făgăduință și vom analiza ce presupune, ce implică această promisiune de a se naște un Mântuitor, un Salvator?

A avea un Mântuitor presupune:

  1. Că suntem într-o situație fără scăpare – altfel nu era nevoie să vină un Mântuitor din slava cerească și nu era nevoie să se plătească un preț așa de mare, un sacrificiu suprem: moarte, și încă moarte de cruce. Dacă noi singurii am fi putut face ceva pentru salvarea noastră, sau dacă exista o altă cale de salvare pentru noi nu ar fi apelat Dumnezeu la această metodă. Dar faptul că a apelat înseamnă că noi eram într-o situație fără scăpare, iar El ne-a iubit așa de mult încât a dat ce a avut mai scump pentru a ne recupera.

  2. Că trebuie să facem tot ce ne spune Acest Mântuitor – salvatul, întotdeauna face tot ce îi spune salvatorul. Un salvamontist are de întâmpinat obstacole dificile pentru a salva un om căzut între stânci, dar dacă salvatul nu colaborează și nu face tot ce îi spune salvamontistul, el poate să nu mai fie ridicat de acolo niciodată. Asta implică și pentru noi nașterea unui Salvator – ascultarea totală de tot ce ne spune, pentru că El a venit să ne salveze, să ne scoată din pierzare.

  3. Că trebuie să renunțăm la tot ce avem – adesea cel salvat dintre stânci, trebuie să renunțe la tot, bagaj, cort, și orice ar mai avea, pentru aputea fi salvat, de acum nimic nu mai contează decât viața sa. Asta implică și pentru noi nașterea unui Salvator (Mântuitor), să renunțăm la tot ce mai avem. Oricum într-o zi nu vom mai avea nimic din ce avem acum pe pământ, și din tot ce avem acum pe pământ nimic nu ne poate mântui sufletele. Trebuie să fim gata să lăsăm orice ne va cere Salvatorul nostru, pentru a primi lucrurile cu adevărat trainice și veșnice.

Vestirea îngerilor este o vieste bună, însă nu pentru toți oamenii, cum vedem și în vremea Domnului Isus, însă vestirea îngerilor este o veste bună pentru toți cei ce fac cele de mai sus, așa cum vedem și în viața apostolilor. Tu ce vei face de acest crăciun?
Sărbători fericite!

Conditiile unui craciun binecuvantat

~ florin ~ 1 comentariu

Christmas-Card-at-www.best-christmas.net_1Ne apropiem cu pasi repezi de sarbatoarea nasterii Domnului Isus, si ne punem intrebarea: cum ar trebui sa ne pregatim de asta in mod concret? Potrivit cu Evanghelia primul lucru concret care ii place lui Dumnezeu este:

– Credinta – Hristos a venit la ai Sai, si ai Sai nu L-au primit, dar tuturor celor ce l-au primit, adica celor ce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu. Ioan 1,12. Ce isi poate dori mai mult Dumnezeu de craciun deca sa primesti pe Fiul sau? A il primi inseamna a crede in El. Cel mai importan lucru de craciun este sa crezi in El! Asta inseamna sa primesti tot ce spune El, sa crezi ca fiind total adevarat. De aceea credinta necesita pocainta, pentru ca Domnul spune ca noi suntem rai, chiar daca ne iubeste. Trebuie sa ne smerim de craciun daca vrem sa ii placem lui mai mult. Asa vom place mai mult si celui de langa noi. Credinta implica de asemenea si ascultare. Efectul credinei este ascultarea. Al doilea lucru pe care vedem ca l-au facut oamenii la nasterea Domnului Isus a fost:

– Inchinarea – inchinarea implica daruri. Si paganii in vechime isi aratau inchinarea fata de zei prin darurile pe care le aduceau. Nu poti spune ca te inchini lui Dumnezeu si tu nu ii aduci nimic, nu faci nimic pentru El, nu te costa nimic inchinarea ta. Aici cred ca este greseala evanghelicilor adesea, harul e gratuit, dar nu asa trebuie sa fie si inchinarea *vezi batrana care a dat tot ce avea. Magii au calatorit spun unii cercetatori 2 ani ca sa ajunga la Histos. Tu cat ai facut ca sa ajungi la el? Pentru inchinare este nevoie de disciplina si sacrificiu, munca pentru Dumnezeu. In final vedem ca la naserea Domnului oamenii au vestit nasterea Sa.

– Vestirea – Asta inseamna sa spui adevarul, sa nu ascunzi ce face Dmnezeu, ce spune Dumnezeu despre Fiul Sau. Noi nu mai suntem marturisitori asa cum erau cei de la inceput. Nasterea Domnului are nevoie de mai multi marturisiori. Dumnezeu atunci a mobilizat parca toate fortele: stelele, ingerii, oamenii, chiar si grajdul cu animale marturiseau de nasterea Mantuitorului. Noi astazi nu mai vorbim cu atata foc despre Hristos. Trebuie sa vorbim mai clar despre asta, mai explicit si mai concret, sa oferim solutii si sa fim mai autentici, sa gasim cai si sa folosi toate resursele pentru aceasta.

Acestea sunt lucrurile pe care le asteapta Dumnezeu de la noi de nastrea Fiului sau! Sa le facem intai pe acestea si apoi celelalte vor fi mai placute.

Sarbatori binecuvantate va doresc!

sursă foto

Confuziile crăciunului

~ florin ~ 1 comentariu

Scriam într-un articol mai vechi despre dilemele crăciunului:

  • Sărbătoare sau Sărbătorit
  • Crăciun sau Cristos
  • Prunc sau Mântuitor

Cred că rămân în continuare puncte de confuzie sau dileme ale crăciunului.

Cel mai important este Sărbătoritul nu sărbătoarea. O sărbătoare adevărată de crăciun nu poate fi decât în prezența Sărbătoritului. Noi nu avem nici o onomastică fără sărbătorit, dar oare pentru câți crăciunul nu se sărbătorește în absența Sărbătoritului?

Crăciun este un nume generic pentru noi, Cristos este esența. Noi trebuie să știm că ceea ce sărbătorim de crăciun este Cristos și adevăratele bucurii le dă doar El, nu bradul, dulciurile, cadourile sau orice altceva. Cred că mai degrabă noi prin acestea vrem să împodobim acea bucurie interioară. Însă oare câți nu se bucură de lucrurile acestea exterioare, fără a o avea pe cea interioară, din Hristos?

Prunc sa născut, dar El nu a rămas prunc, ci a devenit Mântuitor. El sa născut ca să devină mântuitor și nu ca să rămână prunc. Îngerii au vestit nașterea unui Mântuitor, pruncia este doar mijlocul prin care se naște orice om, chiar și un Mântuitor. Să știm ce sărbătorim.

Sărbători cu bucurie!

Emanuel – Dumnezeu este cu noi – gânduri de crăciun

~ florin ~ Lasă un comentariu

nasterea_domnului_craciunul”Iată fecioara va rămânea însărcinată, va naște un fiu, și-i vor pune numele Emanuel” (Dumnezeu este cu noi). Isaia 7,14

Din acest verset se desprind trei idei și anume, dacă Dumnezeu este cu noi, atunci:

  1. Nu este împotriva noastră – Dumnezeu este pentru noi. Cel rău încă din Eden s-a pretins de partea oamenilor, dar s-a dovedit a fi împotriva lor. Dumnezeu este cu adevărat susținătorul și ajutorul omului din totdeauna. Tot ce avem vine de la El. El ne-a creat, ai lui suntem, numai noi suntem cei ce putem hotărâ să trăim în afara prezenței lui. Dumnezeu a jertfit pe singurul Lui Fiu, pentru ca să nu mai existe nici o piedică în trăirea omului cu Dumnezeu. El este pentru noi, în favoarea noastră. Asta a dovedit întotdeauna în istorie, în ciuda prejudecăților. Cineva spunea: ”Dar atunci de ce există atâta rău în lume dacă Dumnezeu este pentru noi?” Răspunsul este: pentru același motiv pentru care există atâția oameni murdari în lume, în ciuda faptului că există săpun și apă. Realitatea este că până murim El încearcă să ne salveze și să ne restaureze.
  2. Nu suntem singuri – Nu suntem singuri în păcatele noastre, El l-a făcut pe Hristos păcat pentru noi. Dumnezeu sa coborât la noi în întuneric ca să ne scoată din el. Nu suntem singuri în boală – bolile noastre le-a luat asupra Lui, prin rănile lui suntem tămăduiți Is. 53. Când oamenii erau răpuși de boli și nu puteau fi ajutați de nimeni, Hristos era întotdeauna atent și receptiv la strigătele lor, nimeni nu îi mai asculta de mult, Hristos era cu ei în bolile lor și când strigau la El, îi vindeca. Nu suntem singuri nici în moarte. Domnul a murit pentru noi, pentru ca să învieze împreună cu noi, ca să ne scoată din moarte. El a creeat un precedent măreț, învierea din morți, pe care a promis-o tuturor celor ce îl urmează.
  3. Nu putem face tot ce voim – Domnul ne iubește așa de mult încât ne primește așa cum suntem, dar ne iubește așa de mult încât nu ne lasă așa cum suntem. Noi trebuie să ne luăm după El, pentru că El știe mai bine cum să reușim în viață, cum să ne ridicăm, cum să progresăm. El vede mai bine decât noi lucrurile, El are mai multe resurse decât avem noi. Trebuie să colaborăm cu El în viață. El nu ne va face roboței niciodată, pentru că avem chipul și asemănarea Lui, asta înseamnă autonomie într-un sens, dar noi trebuie să Îl urmăm, noi trebuie să îl ascultăm cu atenție. El este Ghidul nostru real, Călăuza noastră în toate.

Sărbători binecuvântate!

sursă foto

Nașterea Mântuitorului și speranțele ce decurg din aceasta

~ florin ~ Lasă un comentariu

646x404Deoarece am intrat în luna decembrie și ne amintim și ne gândim tot mai mult la marele eveniment al nașterii Mântuitorului pe acest pământ, voi începe să scriu câte ceva despre acest eveniment din Scripturi, după calendarul de advent și nu numai.

Voi lua acum Isaia 2,1-5. Proorocul Isaia este supranumit ”Evanghelistul vechiului testament”, pentru că el a vorbit așa de clar de lucrarea Domnului Isus, încât evreii mozaici, au crezut până la descoperirile sulurilor de la Qumran, că Isaia 53 a fost introdus acolo de către creștini în secolul întâi după Hristos. Când au fost descoperite sulurile de la Marea Moartă, a văzut în mod științific că acelea erau scrise înainte de Hristos și atunci a trebuit să accepte realitate. Isaia vorbește despre un viitor glorios pentru Mesia.

”Se va întâmpla în scurgerea vremurilor că muntele Casei Domnului va fi întemeiat ca cel mai înalt munte; se va înălţa deasupra dealurilor, şi toate neamurile se vor îngrămădi spre el.”  (Isaia 2:2)

Aceasta este o imagine măreață a domniei lui Mesia. Nașterea mântuitorul dă speranță pentru această imagine măreață. Trebuie să înțelegem că așa cum s-au împlinit profețiile cu privire la El: că se va naște în Betleem, că se va naște din fecioară, că se va naște în Iuda, că va fii un om al suferințelor, disprețuit și părăsit de oameni, s.a. trebuie să înțelegem că dacă acestea și altele sau împlinit, tot la fel se va împlini și profeția de mai sus. ”Se va întâmpla în scurgerea vremurilor…” Intrați în împărăția Lui! Să fim înțelepți si să alegem bine! El nu se va opri până nu va duce la bun sfârșit tot ce a început.

Unii comentatori spun aceasta se va întâmpla in mileniu (o mie de ani de domnie pe pământ – Apoc. 20).

Continuă lectura „Nașterea Mântuitorului și speranțele ce decurg din aceasta” →

Advent 2013 – Otniel Ioan Bunaciu

~ florin ~ 2 comentarii

Această împărțire realizată de fratele dr. Otniel Ioan Bunaciu este un material de pregătire pentru marele eveniment al nașterii Mântuitorului pe pământ.

Lectură binecuvântată vă doresc tuturor!

Prima duminica din advent

Decembrie 1, 2013
SPERANTA

Isaia 2:1-5

Psalm 122

Romani 13:11-14

Matei 24:36-44

 

A doua duminica din advent 

Decembrie 8, 2013
PACE

Isaia 11:1-10

Psalm 72:1-7, 18-19

Romani 15:4-13

Matei 3:1-12

 

A treia duminica din advent 

Decembrie 15, 2013
BUCURIE

Isaia 35:1-10

Psalm 146:5-10 

Iacov 5:7-10

Matei 11:2-11

 

A patra duminica din advent 

Decembrie 22, 2013
DRAGOSTE

Isaia 7:10-16

Psalm 80:1-7, 17-19

Romani 1:1-7

Matei 1:18-25

 

Credinţa literală

~ florin ~ 2 comentarii

„Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu va trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă, sau o frântură de slovă din Lege, înainte să se fi întâmplat toate lucrurile” Matei 5,18

Iota este cel mai mic însemn din limba ebraică. Când Domnul ne spune că nu va trece o iotă, sau o frântură din slovă, înainte să se fi întâmplat toate lucrurile, ne îndeamnă să avem încredere în litera scripturii că se va împlini. Lumea caută să ne convingă, din păcate şi unii teologi liberali, că lucrurile nu sunt chiar aşa cum scrie în Carte. Însă Domnul aici ne îndeamnă la o credinţă literală a scripturii. Dacă în altceva în viaţă nu ne putem încrede, în cuvânt putem să o facem. Să nu ne punem priceperea în avere! Îşi ia zborul, ne spune Solomon. Dar Domnul ne spune că în Cuvânt ne putem pune toată încrederea, pentru că o iotă nu va rămânea neîmplinită. Nu va fii un om în veşnicii care să spune: „Eu mi-am pus încrederea în Cuvânt, şi iată am rămas de ruşine!” Nu va fii aşa ceva, ne spune Domnul.

Aceasta este o mare mângâiere pentru cei credincioşi pentru că este ca un cec al lui, cu toate averile, titlurile şi drepturile sale. Să staţi liniştiti! Lumea va trece, dar cuvintele Domnului nu vor trece, adică cu tot ce scrie acolo nu vor trece.

Să ne punem toată inima, fericirea şi priceperea în acest cuvânt, care ridică mintea noastră, trăirea şi sufletul nostru la nivelul voiei lui Dumnezeu. Prin el ne vom ţine drumul drept şi ne vom trage puterea, până la venirea Domnului.

Numai bine!

Ucenicii adevărați și ucenicii falși

~ florin ~ Lasă un comentariu

isus-cu-doi-dintre-ucenici-sai_e9ff3232bbf44bExistă o singura categorie de ucenici adevărați ai lui Hristos și trei categorii de ucenici falși. Începem cu cele false.

Sunt ucenicii din întâmplare. Adică a fost bunicul, a fost tata, mi-a venit și mie rândul. Este ucenicul care nu s-a întâlnit personal cu Hristos. El este pentru că așa este familia, merge din inerție, împins de împrejurări, de alții. Acesta trebuie să se întâlnească personal cu Hristos, dintr-o motivație curată și veșnică.

Sunt ucenicii clienți. Aceștia sunt cei ce vor ceva de la Hristos: vor vindecare, putere, faimă, mântuire, dar atât. Ei merg la Domnul ca la piață. Însă Domnul este mult mai mult decât atât.  Acesta poate fi un egoism pur, ce dacă e pe plan spiritual, tot egoism este. Ucenicul adevărat vrea să ofere el ceva lui Hristos, inima sa, trupul său, întreaga sa ființă, tot ce are.

Sunt ucenici care se înșeală că ei cred. Aceștia cred că cred, dar nu cred. Ei cântă despre Domnul, mărturisesc despre Domnul și au un sentiment plăcut când o fac, și ei cred sincer că sunt credincioși și au viață veșnică. Dar cine le-a spus lor că dacă se simt bine cu cântările creștine și cu învățătura lui Hristos numai despre iubire, înseamnă că sunt născuți din nou? Cunoști că ai credință în tine cu adevărat când trăiești o viață nouă! ”Nu oricine îmi zice: ”Doamne, Doamne!” va moștenii împărăția. Ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.” Matei 7, 21. A trăi după principiile Scripturii te face creștin, nimic din ceea ce simți, spui, sau faci. Toate acestea pot veni ca un val în viața ta. Este adevărat că te pot duce la mântuire, adică la nașterea din nou, care se cunoaște după trăire. Deci să nu te mulțumești cu mai puțin decât cu o trăire adevărată. Cineva spunea: ”Dacă credința ta nu îți schimbă viața, schimbă-o tu pe ea!”

Acum este categoria adevăraților ucenici. Aceștia i-am descris în parte în fiecare categorie: ei s-au întâlnit personal cu Hristos. Au o experiență a lor cu Dumnezeu. Aceștia se oferă lui Dumnezeu, sunt predați, și ei pun accent pe trăire. Ei cunosc că iubesc pe Dumnezeu prin aceea că păzesc voia Lui.

Doamne ajută! 

sursă foto

Caracteristicile dragostei 1Corinteni 13 -III-

~ florin ~ 1 comentariu

Dragostea se bucură de adevăr

Pentru că acesta este veșnic. Dragostea are atracție față de lucrurile veșnice, pentru că așa este ea. Adevărul este preferabil pentru că acesta eliberează indiferent ce arată el. Nu este adevărat că adevărul negativ doare. Dacă este spus în dragoste, atunci durerea este ceea ce este și pentru o mamă nașterea, după ce s-a născut copilul, uiți îndată de durere.

god1Dragostea acoperă totul

În sensul că dă a doua șansă, nu că nu ține cont de ce faci. Dar ea trece peste orice ca să te ridice, ea coperă totul, totul, totul. Ea este interesată în ridicarea unui suflet, așa cum a făcut Hristos, S-a dat și la moarte numai ca noi să putem fi salvați. Să primim această mână întinsă acum, astăzi este Salvator, mânie poate fi judecător.

Dragostea crede totul

În sensul că este interesată să înțeleagă totul, este deschisă pentru orice, numai să vină ridicarea. Nu crede totul în sensul naivității, dar crede totul în sensul respectului, bunului simț, face tot ce trebuie pe deplin, pentru că vrea să iasă la lumină în cele din urmă alături de cei dragi.

Dragostea nădăjduiește totul

Ea dorește o îmbunătățire totală, o restaurare deplină, o înviere adevărată. Ea nădăjduiește totul.

Dragostea suferă totul

Plătește prețul. Oferă suport concret, eficient, pe termen lung, dar nu pe totdeauna necondiționat. Și pentru har există un timp limitat, știm bine asta din Scripturi. Dragostea duferă totul pentru a face totul posibil în binele sufletelor rătăcitoare.

Dragostea nu va pieri niciodată

Dumnezeu e dragoste. Dragostea este ținta poruncii și ea va fii mereu înaintea lui Dumnezeu. Ea crește mereu în fericire veșnică. Ea nu va pieri niciodată.

sursă foto

Caracteristicile dragostei 1 Corinteni 13 -II-

~ florin ~ Lasă un comentariu

The-Goodness-of-GodDragostea nu se poartă necuvincios

Dragostea este curată. Ea nu poate să dureze dacă nu ar fi așa. Ea dorește tot binele din lume, dar fiecare gram adăugat vrea să fie adăugat corect și curat, așa cum dorește Dumnezeu. Dragostea adevărata Îl include pe Dumnezeu întotdeauna în toate. Ea este interesată de continuitate, de aceea se poartă așa. Numai Dumnezeu oferă viață veșnică și dragostea are această calitate de a nu pieri niciodată.

Dragostea nu caută folosul său

Fericirea constă în a fi folositor altora. Ea știe asta foarte bine și nu caută folosul său. Smerenia este însemnul regal al cerului, ea așa se poartă în relațiile ei. Nimeni nu se ridică decât ridicând pe alții. Ea asta face, de aceea nu caută folosul său.

Dragostea nu se mânie

Ea cunoaște bine natura umană – Ieremia 17,9 ”Inima omului este nespus de înșelătoare și dăznădăjduit de rea , cine poate să o cunoască?” Dacă știm aceste lucruri, pentru ce să ne mai mâniem în van? Numai cei ce se înșeală singuri, că omul este sublim, genial și minunat în toate căile lui se mânie și se tulbură. Fără îndoială că așa a fost la început, dar ca să mergem pe drumul de întoarcere la cele primare, trebuie să recunoaștem starea noastră, pentru ca Harul lui Dumnezeu să ne restaureze.

Dragostea nu se gândește la rău

Ea se gândește la bine. Cine iubește caută binele. Caută să ridice oricât de jos ar fi cineva. Caută să îndrepte oricât de rău ar fi cineva. La rău se gândesc cei răi. Lor le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă. Spunem la ce te gândești ca să îți spun cine ești. Cât despre argumente, este adevărat că avem de ambele părți în lumea asta, însă fiecare face cu ele ceea ce este el.

Dragostea nu se bucură de nelegiuire

Pentru că îl cunoaște bine pe Dumnezeu, știe că pe El îl întristează cel mai mic lucru atunci când este făcut fără gândul la Dumnezeu. Știe că orice nelegiuire aduce pierdere.

 va urma

sursă foto

Caracteristicile dragostei – 1Corinteni 13

~ florin ~ Lasă un comentariu

Love-of-God (1)Scriam într-un articol precedent despre caracteristicile dragostei. Continui aici aceste caracteristici, așa cum sunt ele relatate în 1Corinteni 13.

Dragostea este îndelung răbdătoare

Nu se grăbește, nu se repede, dimpotrivă este îndelung răbdătoare, pașnică, de încredere. E interesată de calitate și longevitate, de aceea este îndelung răbdătoare.

Dragostea este plină de bunătate

Bunătatea înseamnă să dai mai mult decât merită. Toți oameni oferă, dar dacă li se oferă și lor. Aceasta nu este dragoste adevărată, este un imbold al firii la un moment dat. Dragostea adevărată oferă din sine, este jertfitoare, ea simte plăcere să încurajeze, să ridice, să înalțe pe alții.

Dragostea nu pizmuiește

Nu concurează cu nimeni. Dacă este vorba de întrecere, ea se întrece cu sine, sau cu Hristos. Cu sine, încearcă totdeauna astăzi să fie mai bine decât ieri, și mâine mai bine decât azi. Se întrece cu sine. Iar cu Hristos, se vede mereu așa cum îl/o vede Dumnezeu. Nu se înșeală singur/ă. Se compară cu standardul veșnic al lui Dumnezeu: Hristos, și nu cu standardele trecătoare și înșelătoare ale lumii.

Dragostea nu se laudă

Nu vrea să fie ea în lumină, ci Dumnezeu, alții. Ea totdeauna caută să laude pe Dumnezeu în toate lucrurile, vedem asta la oamenii din cele mai vechi timpuri: Iosif, când a fost lăudat de Faraon, imediat a proiectat lauda spre Dumnezeu, la fel și Daniel în Babilon. David lăuda pe Dumnezeu pentru tot ce avea spunând că de la El le are. De asemenea dragostea înaltă pe alții, David înălța pe Ionadan ca prieten cu folos, dar și pe Mefiboșet care era olog, și nu i-ar fi fost de folos.

Dragostea nu se umflă de mândrie

Mândria este esența păcatului. Tot răul în viață, toate formele de păcat au în ele acest germene de la Satan și anume: mândria. Oamenii se mândresc și când sunt săraci, și când sunt bogați; când sunt învățați și când sunt neînvățați. Mândria este motivul real, circumstanțele vin pe urmă.

va urma

sursă foto