Adevarul

„Toate caile omului par drepte in ochii lui, dar Domnul este Cel care cantareste inimile” Pv. 21,2

Aici este inima postmodernismului: „Omul decide ce este bine pentru sine”. Asa spun postmodernistii. Asa a fost intotdeauna, iata pildele lui Solomon scrise acum 3000 de ani aproximativ.

„Toate caile omului par drepte in ochii lui”. Pai este si normal, tot ce il avantajeaza este bun. Nu? Este o gandire centrata pe sine. Dar versetul continua: „Domnul este Cel ce cantareste inimile”. Adica poti sa zici tu cat vrei ca ai dreptate, ca asa este bine pentru tine, ca ultimul care va avea cuvantul despre tine este Dumnezeu. El cantareste inimile. Nu noi insine.

El va judeca pe fiecare in functie de adevarul Lui, indiferent de ce a crezut fiecare despre acest adevar. Adevarul este obiectiv, absolut, universal si vesnic. Este ca in matematica: 2+2=4 si niciodata nu va fi 5.

„Toate caile omului par drepte in ochii lui, dar Domnul este cel ce cantareste inimile” (Pv. 21,2)

Gandul

„… omul este ceea ce gandeste in sufletul lui.” (Proverbe 23,7)

Ooamenii vorbesc frumos, triumfal despre ei insisi, dar oare ce gandesc in ei in sufletele lor despre ei insisi? Aceia sunt ei cu adevarat. Aceia vor deveni cu siguranta.

Asa se explica startul bun in viata al unora si falimentul final. Ei au gandit mereu negativ despre ei insisi in sufletul lor.

Daca vezi ceva rau in tine, marturiseste-l, elibereaza-te, Hristos te poate ajuta in mod real si vrea sa o faca. Daca nu rezolvi raul din tine, nu te vei gandi la el si el te va ajunge cu siguranta.

„… omul este ceea ce gandeste in sufletul lui” (Pv. 23,7)

Proverbe

 „Oricine isi intoarce urechea ca sa nu asculte legea, chiar si rugaciunea lui este un lucru dezgustator” Pv. 28, 9

Cand o rugaciune nu este primita? Atunci cand iti intorci urechea ca sa nu asculti legea, atunci cand nu te duci la biserica, atunci cand nu asculti indemnurile pline de dragoste ale unui credincios, atunci cand nu asculti constiinta stimulata de Duhul Sfant, atunci cand nu citesti Scripturile ca sa nu te osandeasca ce citesti.

Exista asadar si rugaciuni care nu sunt primite! Cred ca este incendiar versetul acesta: Proverbe 28,9.

Prosperitatea nu e totul – „Bogatul nechibzuit”

 „Si le-a spus pilda aceasta: „Tarina unui om bogat rodise mult si el se gândea în sine, si zicea: ,Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele. Iată’, a zis el ,ce voi face: îmi voi strica grânarele, şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele si toate bunătătile mele;  si voi zice sufletului meu: ,Suflete, ai multe bunătăti strânse pentru multi ani; odihneste-te, mănâncă, bea şi înveseleste-te!’ Dar Dumnezeu i-a zis: ,Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ti se va cere înapoi sufletul; si lucrurile, pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?’  Tot asa este si cu cel ce îsi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăteşte fată de Dumnezeu.” (Luca 12, 16-21)

In pilda aceasta Domnul Iisus ne spune despre un bogat caruia ii rodise tarina mult in anul acela. Ce s-a gandit el, voi zidi granare mai mari, apoi isi spune: „Suflete, ai multe bunătăti strânse pentru multi ani; odihneste-te, mănâncă, bea şi înveseleste-te!”

Dar asta nu este totul! Sa ai ce manca si ce bea pentru multi ani. Pe langa faptul ca nu ai siguranta ca maine nu ti le fura cineva, spune Domnul Iisus: „Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ti se va cere înapoi sufletul; si lucrurile, pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?”

Unii oameni ofera sufletului lor multa mancare si bautura, dar Dumnezeu spune ca sufletul nu traieste cu mancare si bautura, ci cu mantuire si iertare de pacate. Spune ca fata de Dumnezeu unii oameni nu se imbogatesc. In ce sens?

Sufletele noastre sunt impovarate de pacat, pana cand nu venim cu starea noastra inaintea lui Hristos, incetand sa ne mai ascundem, sa ne mai mintim singuri, sufletul nostru nu isi primeste adevarata odihna, nu cum ar vrea unii sa o dea prin mancare si bautura, ci prin pocainta de pacate si credinta in Dumnezeu. Carnea se hraneste cu mancare, dar sufletul se hraneste cu dreptate, iubire si un cuget curat. Sufletul se hraneste cu o consiita spalata in sangele Domnului Iisus Hristos de orice vina si pacat. Atunci cineva se imbogateste fata de Dumnezeu.

Nu este rau sa fi bogat, dar este rau sa fi bogat si la suflet sa nu te gandesti.

Domnul Iisus spune: „Chiar in seara asta ti se va cere sufletul!”. Sufletul nu este in stapanirea ta. Ti-a vost dat si ti se va cere iar. Cum vei da socoteala daca ai desconsiderat pe Dumnezeu cat timp ai trait in trup? Oare ne vom putea scuza: „Doamne toti oamenii credeau asa! Eu am crezut ca Iadul si Raiul sunt pe pamant! Doamne mi-a fost rusine de rude si prieteni ca sa ascult de tine! Doamne eu am crezut ca adevarul nu e absolut, ci asa cum il facem fiecare dintre noi!” ? etc.

Biblia vorbeste clar, astfel incat oamenii nu se vor putea dezvinovati.

Prosperitatea nu e totul. Noi avem trup caruia ii oferim lucruri materiale, dar avem suflet care asteapta impacare cu Dumnezeu prin iertarea de pacate. Dumnezeu ne invata ca nu trebuie sa fim dezechilibrati, sa strangem averi pentru noi si nu ne imbogatim fata de Dumnezeu.

Chiar daca lumea evita subiectul acesta adus in prin plan de Domnul Iisus: „Sufletul”, el este o realitate care poate veni neasteptat peste noi.

Imbogateste-te fata de Dumnezeu!