Îngerul al şaselea a sunat din trâmbiţă. Şi am auzit un glas din cele patru coarne ale altarului de aur care este înaintea lui Dumnezeu şi zicând îngerului al şaselea, care avea trâmbiţa: „Dezleagă pe cei patru îngeri care sunt legaţi la* râul cel mare Eufrat!” Şi cei patru îngeri care stăteau gata pentru ceasul, ziua, luna şi anul acela au fost dezlegaţi, ca să omoare a treia parte din oameni. Oştirea* lor era în număr de douăzeci de mii de ori zece mii de călăreţi**; le-am† auzit numărul. Şi iată cum mi s-au arătat în vedenie caii şi călăreţii: aveau platoşe ca focul, iacintul şi pucioasa. Capetele* cailor erau ca nişte capete de lei şi din gurile lor ieşeau foc, fum şi pucioasă. A treia parte din oameni au fost ucişi de aceste trei urgii: de focul, de fumul şi de pucioasa care ieşeau din gurile lor. Căci puterea cailor stătea în gurile şi în cozile lor. Cozile* lor erau ca nişte şerpi cu capete şi cu ele vătămau. Ceilalţi oameni, care n-au fost ucişi de aceste urgii, nu* s-au pocăit de faptele mâinilor lor, ca să nu se închine dracilor** şi idolilor†de aur, de argint, de aramă, de piatră şi de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble. Şi nu s-au pocăit de uciderile lor, nici de vrăjitoriile* lor, nici de curvia lor, nici de furtişagurile lor. Apocalipsa 9, 13-21

Sunt comentatori care spun că acest pasaj, îngerul al șaselea, vorbește despre apariția ISIS, ca fiind o unealtă de pedeapsă, de judecată pentru păcatele oamenilor.

• Desleagă pe cei patru îngeri care sunt legați la râul cel mare Eufrat. – din zona aceea s-a născut ISIS
• Ca să omoare a treia parte din oameni – vedem că asta fac în creștere
• Oștirea lor era în număr de douăzeci de mii de ori zece mii – numărul lor este foarte mare
• Din gurile lor ieșeau foc, fum și pucioasă – așa este
• Ceilalți oameni, care n-au fost uciși de aceste urgii, nu s-au pocăit de faptele mâinilor lor – Toate acestea se întâmplă cu un scop: ca oamenii să se pocăiască, să se întoarcă la Dumnezeu

Toate sunt îngăduite de Dumnezeu cu un scop, să ne întoarcem la El!

Să ne ridicăm ochii spre cer cu încredere, pentru că următorul înger veștește venirea Domnului! Apocalipsa 11,15.

Duminică, după predică, un vechi prieten mi-a trimis acest email: <<Am ascultat astazi cu lacrimi mesajul dvs. si va incurajez sa scrieti un text caruia sa-i dati drumul pe Internet!>> Apoi, Luni dimineața m-a sunat din nou. Nu m-am lăsat nici încurajat, nici înduplecat. Aseară m-a sunat fiul meu din străinătate: <<Tati, să nu-i judeci pe tineri!>>. Claudiu este și el unul din milioanele de tineri care au plecat după mineriadă și nu s-au mai întors. Mi-am amintit că în Decembrie ’89, când avea doar 15 ani, am împărțit împreună coloanelor de demonstranți, toți cozonacii pregătiți de mamaia lui pentru Crăciun. Apoi în piața Universității, seară de seară, am cântat: Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă, Până nu vom câștiga libertatea noastră. Când am semnat declarația de la Timișoara, cel ce ținea evidența, m-a întrebat ce profesie am. Și când a aflat că sunt pastor, a exclamat: Ăsta da golan! M-au invitat în balcon și am rostit rugăciunea Tatăl Nostru. Abia am început, și toată piața Universității a îngenuncheat și a rostit cu voce tare rugăciunea. Simțeam că Dumnezeu era prezent acolo!

În această dimineață, soția m-a chemat să citesc emailul trimis de Claudiu.

<< Tati,
Am vrut sa iti scriu tati, impresiile mele calde, dar m-am luat cu ziua de lucru si nu am mai apucat sa scriu. La telefonul de dimineata am vrut doar sa ma asigur ca nu ai cazut in capcana de ai cataloga in vreun fel. Continuă lectura „Pastor Vasile Alexandru Taloș – Noi nu sărim în foc?” →

Nu este bine să nu ai încredere în oameni, și nu este nici cinstit, și tu ești om. Trebuie să ai încredere în oameni, dar limitată. Să o limitezi în măsura caracterului omului. Omul se simte onorat de orice măsură de încredere. Dacă i-o oferi, se va simți motivat să mărească gradul tău de încredere în el. Nu este potrivit să respingi pe oameni de teama de a nu fi dezamăgit, ci limitează încrederea acordată, astfel nici nu vei fi dezamăgit, în schimb îl vei trata bine și pe om. În spatele tuturor să ai încredere deplină în Dumnezeu.

Daca citești biblia cu pixul în mâna câteva luni la rând, nu are cum să nu îți decoleze viața într-un fel. Cititul nu e pentru intelectuali, e pentru oameni. Deut. 17, 19! Daca spui ca tu nu le ai cu cititul dar te îngrijorezi adesea, îți spun ca îngrijorarea este debitul tau intelectual neexploatat, el a scăpat de sub control, acționează în defavoarea ta. Citește ceva bun, ceva instructiv, orienteaza-te dupa caracterul autorului. Creează-ți timpul și cadrul, pentru că așa te dezvolți mai bine și sigur, orice ai face.

Nu te lăsa învins de rău, ci învinge răul prin bine.  (Romani 12:21)

Fă acel lucru bun care îți place! Nu toate lucrurile bune îți place să le faci, dar unele îți plac, făle pe acelea! Ție îți place să faci mai multe lucruri, unele bune, altele rele, făle pe cele bune! Așa vei birui răul din viața ta. Nu mai căuta lumină în întuneric că nu vei găsi, pierzi timpul! Concentrează-te pe ce este bine și fă-l cu toată puterea ta, minte, sentiment și voință. Lasă gura lumii, că nu o poți opri, pământul o va face odată. Nu vei putea să mulțumești pe toți oamenii niciodată. Mulțumește pe cine trebuie, pe Dumnezeu și conștiința din tine. Acceptă presiunea ca parte din joc. Toate criticile sunt bune până la urmă. Dușmanii noștrii ne ascut! Mai bine să nu fii înțeles, decât să fii luat ușor. Nu-ți fă griji că nu ești înțeles, tu fă ce știi că este bine. Când vor înțelege, îți vor mulțumi și pentru zilele când nu te-au înțeles!

Avansează!

„Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.”  (Matei 4:19)

Când citești un cuvânt în Scriptură, te poți încrede în el așa cum este, pentru că e sigur, doar să acționezi în direcția lui. Cuvântul este cu totul încercat, și el se va împlini până la ultima iotă pentru cei ce se încred în el. Citește-l și vezi câte posibilități îți oferă prin credința în Hristos. Este o comoară pentru viață!

Don Richardson, este un credincios care a învățat limba tribului Sawi din Noua Guinee, Indonezia. Acolo era un trib de canibali vânători. El la început s-a încrezut în versetul din Matei 4,19 și a pornit încrezător la lucru. A petrecut mulți ani învățând limba și intrând în cultura acestor africani. Aceștia însă se dovedeau a fi cei mai răi oameni de pe pământ. Când le-a vestit evanghelia a întâmpinat o situație despre care nu mai auzise și nu mai citise nicăieri. Oamenii din tribul Sawi se bucurau de rău și nu de bine. Când vorbeau despre Isus, ascultau tăcuți și atenți, când a ajuns la Iuda, cum l-a trădat pe Domnul Isus, aceștia au sărit în sus de bucurie și au început să bată din palme, să uiduie. Misionarii erau blocați!? Oamenii aceștia țineau efectiv cu răul! A crezut că în sfârșit există un trib unde acest verset din Matei 4,19, pur și simplu nu se poate aplica.

După mai multe zile se pregăteau să plece, crezând că nu e posibil să îi câștige pe aceștia pentru Hristos, oricum își făcuse partea. În zilele acelea de plecare au aflat de un obicei al acelui trib de împăcare cu alte triburi, și anume practica ”copilului păcii”. Prin acest obicei, șeful de trib își dădea unul din fii lui tribului adversar, acesta îl creștea și prin acel copil își aducea aminte că au pace cu tribul dătător. Misionarilor li s-a aprins un beculeț atunci. Au spus: ”Asta este ușa noastră, pe aici intrăm!”. Pornind de la acest obicei al copilului păcii, au vorbit despre ”Copilul păcii” al lui Dumnezeu. Atuncii în sfârșit au înțeles ce intenționa Dumnezeu și cum ei erau în război cu Dumnezeu până atunci. La început s-au întors zeci, apoi sute, în final mii din acel trib au ajuns să creadă în Hristos – Copilul păcii.

Cuvântul se împlinește, tu dă-i credit și timp, vei vedea acest lucru!

În curând va începe anul universitar și vin în întâmpinarea unor întrebări prin acest material.

• Înțelege că nu poti fi creștin solitar! – Nu spune că eu și Dumnezeu suntem de ajuns. Acest lucru este înșelător, este ca și cum ai spune pe vreme de război: ”Pot rezista ca și soldat și în afara unității”.
• Înțelege imaginea de ansamblu a revelației divine! – Nu este suficient doar să știm biblia, pentru a o putea practica este nevoie să o înțelegem.
• Înțelege motivul existenței legilor lui Dumnezeu! – Legile nu trebuiesc înțelese doar în sensul: ”Nu am voie să…”, ci și ”De ce să…?”. Vei vedea că funcționează exact ca un sistem imunitar pentru suflet.

Continuă lectura „Cum să îți susții credința creștină în universități?” →

Înaintașii tăi au fost bravi, acum e rândul tău să te ridici, nu merge să îi tot citezi pe ei.

În generația ta nimeni nu este mai potrivit ca să lucreze decât tine. Înaintașii tăi au fost buni în generația lor, acum nu se mai potrivește așa de bine ceea ce au făcut ei. De aceea e nevoie de contribuția ta!

Intrinsec ești la fel ca oricare alt om din istoria biblică, în afara lui Hristos. Orice abatere de la acest fapt se numește complex de inferioritate, (cel de superioritate e și mai rău). Nu mai pune în icoană pe cei ce îți cer să faci ce au făcut și ei!

Starea – sub mediu – a oamenilor în general se datorează apăsării, în care oamenii sunt descurajați să se ridice de cei ce țin frâiele acum. Aici vorbim de Dumnezeu, nu răsturnăm pe nimeni, ne venim în fire, îl slujim pe Dumnezeu!

E nevoie să ne punem inima să îl căutăm pe Dumnezeu sistemetic și să zidim cărămidă cu cărămidă ceea ce se cere de la noi acum!

Lumea noastră e plină de nedreptate. Fiecare are o grămadă de experiențe neplăcute. Acum cea mai mare provocare este aceasta: ”Cum să mă port eu bine cu cel ce se poartă în felul acesta cu mine?” (incorect, nedrept, rău)

Răspunsul ar fi că partea aceea de care te ocupi tu aparține lui Dumnezeu. El este responsabil să răsplătească fiecăruia după fapta lui, nu tu, nu eu. Noi suntem responsabili să ne purtăm așa cum am vrea noi să se poarte el. Așa spune regula de aur, nu? Matei 7,12. ”Da, dar el nu se poartă așa cu mine!” spunem noi. Nu e treaba noastră asta, acesta este domeniul lui Dumnezeu. Nu ai încredere în Dumnezeu că va putea gestiona corect problema aceasta? Dacă ai încredere, atunci lasă-L pe El, și tu fă ceea ce îți aparține tie. Eliberează-te!

Aceasta ar fi rezolvarea multor lupte interioare/exterioare.

Contradictor precum pare, opusul fricii nu este curajul, ci dragostea.

În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme n-a ajuns desăvârşit în dragoste.  (1 Ioan 4:18)

Dacă vrei să combați frica din viața ta, nu trebuie să te lupți să ai curaj, ci să te lupți să iubești, cum ar fi să ierți. Dacă îți este teamă de cineva, și decizi să îl iubești, vei vedea cum teama se diminuează. În dragoste nu este frică!

Se fac multe greșeli din falsul curaj – teribilism. Oamenii sunt porniți să biruiască frica și cred că trebuie să forțeze curajul. Dacă am face acest lucru cu dragostea, nu am fi dezamăgiți, și nu am face greșeli.

Antidotul fricii este dragostea!

Cu ocazia imigranților musulmani în europa, am surprins interpretarea greșită a poruncii să ne iubim vrăjmașii.

Dar Eu vă spun: iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc,  (Matei 5:44)

Vom lua cazul Domnului Isus cu fariseii.

A iubi pe vrăjmași nu înseamnă:

Să nu dai pe față ce este rău la ei – Domnul a dat pe față ce nu e bine la ei: ”Deci toate lucrurile pe care vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le; dar după faptele lor să nu faceţi. Căci ei zic, dar nu fac.”  (Matei 23:3)

Să nu îi mustri – Domnul i-a mustrat: ”Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi închideţi oamenilor Împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi să intre.”  (Matei 23:13)

Să nu le desfaci mașinațiile – Domnul a desfăcut legea corbanului – Marcu 7,6-13

Să le faci voia – Domnul a spus: ”După faptele lor să nu faceți!” (Matei 23,3)

A iubi pe vrăjmași înseamnă:

Să le vestești evanghelia – Domnul vestea pildele, Evanghelia în fața tuturor.

Să le răspunzi la întrebări, chiar dacă sunt tendențioase, ispititoare – Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiţi, făţarnicilor?  (Matei 22:18) apoi le-a răspuns la întrebare.

Să accepți forma lor limitată de a cunoaște adevărul – Nicodim a venit pe ascuns, noaptea să pună întrebări. Domnul nu l-a respins, nici nu l-a ridiculizat pentru că se temea de oameni, sau se rușina să vină ziua, mândrie etc, ci i-a lămurit adevărul despre nașterea din nou. (Ioan 3)

Să nu îi discriminezi – Domnul a acceptat să vină în casa unui fariseu: ”Un fariseu a rugat pe Isus să mănânce la el. Isus a intrat în casa fariseului şi a şezut la masă.”  (Luca 7:36)

Să facem și noi la fel!

Vedem știrile cu privire la refugiați. Drumul spre Arabia Saudită, Yemen, este mult mai scurt, vorbesc aceeași limbă, au aceeași religie, nivelul de trai pe acolo este cel mai ridicat pe alocuri, iar musulmanii se laudă cu mila, dreptatea și întrajutorarea. Unii spun că nu beneficiază de aceleași drepturi ca în Germania: 8m pătrați pe refugiat, renta socială e mai consistentă și mai lungă. Acum cine vrea să creada asta, este liber să o facă. Dar este mult mai logic să înțelegi dorința de expansiune a islamului. Imperiul Roman s-a destrămat de când au invadat germanii într-un mod similar cu al celor de azi. Cei din zonele unde sunt campați refugiații mărturisesc violența, violurile, componența masculină atletică a refugiaților, gândirea militară a acestora – umblă în grupuri de 7-10 bărbați, se bat între ei, exact cum fac astăzi demonstrații militare marile puteri pentru arătarea forței. Cei mai persecutați în Siria, Irak nu sunt musulmanii, ci creștinii. Nu prea sunt între refugiați, la fel nici bătrânii, femeile și copii.

Ismael este primul copil al lui Avraam din Agar, știm rugăciunile lui Avraam pentru el, știm și răspunsul lui Dumnezeu la această rugăciune, spre suferința lui Isaac aș spune (Geneza 17,20). El este ca un măgar sălbatic care va lupta cu toate popoarele și toate popoarele vor lupta cu ei.

El va fi ca un măgar sălbatic printre oameni; mâna lui va fi împotriva tuturor oamenilor, şi mâna tuturor oamenilor va fi împotriva lui; şi va locui în faţa tuturor fraţilor lui.”  (Geneza 16:12)

Dumnezeu ne-a spus și noi știm cum este Ismael, noi nu avem dezavantajul europenilor fără biblie de a nu îi cunoaște, noi suntem ca și Israel care știm că ei sunt încăpățânați și hotărâți. Europa este prea politicoasă și democratică ca să câștige această bătălie. În luptă nu există reguli, orice drept acordat nu trebuie așteptat neapărat înapoi.

Probabil necredința este unul din cele mai neplăcute lucruri înaintea lui Dumnezeu, căci – ”fără credinţă, este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută.”  (Evrei 11:6)

Nu suntem siguri dacă Dumnezeu vrea. Știm că poate, dar oare vrea El? Asta este întrebarea!

Chiar dacă nu știm dacă vrea, trebuie să avem întotdeauna încredere în caracterul Lui, nu ne va dezamăgi dacă noi îi suntem fideli. Să avem încredere în deciziile Lui, că sunt cele mai drepte, cele mai bune, și cele mai rodnice. Șadrac, Meșec și Abed-Nego, nu au fost dezamăgiți când au rămas fideli lui Dumnezeu, chiar dacă nu erau siguri că vor fi ajutați. Nu știm dacă vrea, dar știm că tot ce vrea este spre cel mai mare bine al nostru. Știm că este bun. Nu știu totdeauna ce intenționează, ce vrea să facă, dar știu că întotdeauna alege ce este cel mai bine, cel mai corect, și dacă eu aș cunoaște toate detaliile aș alege exact ce alege Dumnezeu. Asta este ceea ce alege Dumnezeu.

Aș spune că nu contează că nu știu ce va face, atâta timp cât am încredere în caracterul Lui. Să nu ne slăbim prin îndoială, incertitudinea să nu ne frământe mintea și să nu ne risipească energia. Să Îl căutăm cu toată inima! Să facem tot ce găsește mâna noastră să facă, pentru că nu știm ce va îzbândi și ce nu. Să lucrăm cât este zi, noaptea nu vom mai putea! Faceți binele cu încredere deplină, nu pahar cu apă nu va rămânea nerăsplătit în Numele Domnului.

Fă tot ce poți!

În orice situație:

Biruința nu ține de circumstanțe – Circumstanțele cele mai grele sunt depășite mai ușor decât par. Cine a trecut pe acolo știe .

Birunința nu ține de resurse – În general resursele se opresc când omul nu mai muncește, altfel ele continua să crească.

Biruința nu ține de mărimea adversarului – ”Când se tocește fierul și rămâne neascuțit, trebuie să îți îndoiești puterile; de aceea la izbândă ajungi prin înțelepciune.” Ecl. 10,10. În privința adversarului contează dacă te lupți cu înțelepciune, altfel poți fi învins și de cei mici.

Biruința ține de tine și Dumnezeu, pentru că atunci când ești cu Dumnezeu, una din răsplătirile Lui este biruința asupra vrăjmașilor Deut. 28,7. Dacă nu ești cu El, ai de la El slăbiciune în fața lor, orice ai face. Locul unde ne este dat să operăm este în relația noastră cu Dumnezeu, fără să spun că celelalte detalii nu contează, dar de acest lucru tine biruința!

Caută pe Dumnezeu!

Viața nu-i ușoară precum pare! Lucrarea lui Dumnezeu nici atât!

Citim, ne rugăm mult, cerem lucruri mari, am vrea să ajungem departe, până la nori, să atingem cerul… dar cred că gândim copilărește adesea, avem impresia că este simplu. Nu înțelegem de ce durează atât? Ce mare lucru trebuie să se întâmple? Nu este simplu! Sunt atâtea și atâtea lucruri de învățat, atâtea de însușit, de făcut și de răbdat. Numai cine muncește mult va ajunge o parte din ele.

Ce fel în vedea Ioan botezătorul pe Domnul Isus…?

Acela Îşi are lopata în mână, Îşi va curăţa cu desăvârşire aria şi Îşi va strânge grâul în grânar; dar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge.”  (Matei 3:12)

Un mare lucrător!

Aceasta este comoara de preț a unui om – munca lui!

Leneşul nu-şi frige vânatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. –  (Proverbe 12:27)

Așa cădem în venerare pentru câte un om, că și noi ne mirăm de atitudinea noastră.

Nu neg talentele, înzestrările, dar îmi dau seama că marile realizări nu vin de aici. Ba chiar aș spune că de aici vin mari eșecuri adesea. Marii oameni sunt cei ce se apropie cu adevărat de Dumnezeu. Toți oamenii au ceva minunat în ei, și mă refer aici la faptul că sunt creați după chipul lui Dumnezeu. Însă omul nu se regăsește pe sine decât când începe să îl cunoască cu adevărat pe Dumnezeu. Atunci el își dă seama de sine, în prezența lui Dumnezeu el își cântărește valoarea. Este ceva unic, pe care omul când îl experimentează, el nu se mai întoarce niciodată la cele vechi, ci avansează mereu spre cele noi. Biblia numește asta naștere din nou, o făptură nouă. Iar când omul se apropie de Dumnezeu, Acesta îl face pe om deosebit, îl înobilează îi dă un dar prin Duhul Sfânt (Fapte 2,38).

Așa devin oamenii – oameni mari, aceasta este calea în viață!

Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu. (Ioan 17:3)

Ceea ce credem determină ceea ce facem. Statistic se poate vedea decăderea morală a societății după ce propaganda evoluționistă a început în scolile publice. Când omul a fost încurajat să creadă că totul s-a format din întâmplare, că nu există Dumnezeu, nici judecată, asta l-a dezlănțuit. A fost înșelat și aruncat într-o mare groapă de fapt… Dacă totul este o luptă pentru supraviețuire, păi să ne luptăm! Nu așa a luat foc al doilea război mondial?! Vă mai aduceți aminte de rasa ariană?! Ne-am jucat cu ideile, iată că unii le iau de bune.

De aici comentăm și spunem că dacă cineva are probleme comportamentale, el trebuie să lucreze la sistemul lui de valor, la ceea ce crede. Dacă acționează asupra faptelor, el nu lucrează la cauză, la rădăcină; el tratează doar un efect prin alt efect.

De aceea Scriptura devine o carte așa de importantă în viață, pentru că ea operează asupra credinței noastre, ceea ce afectează toate acțiunile și faptele noastre. Cu cât lucrezi mai mult asupra credinței, cu atât vei avea rezultate mai bune asupra faptelor, a trăirii. Sunt oameni care mărturisesc, nu credeam că după ce voi veni la Dumnezeu, atâtea lucruri vor fi rezolvate în viața mea în ce privește comportamentul. Pot să mărturisesc că după ce am îmbrățișat scriptura, studiind-o, am avut victorii comportamentale nebănuite, lupte pe care le duceam de ani de zile în zadar. Nici nu am vorbit cu cineva despre ele, dar pur și simplu s-au dus când mi-am corectat sistemul de valori și credințe. Iată cum lucrează ele!

Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos.  (Romani 10:17)

Cercetați Scripturile!

sursa foto

Adesea ne surprindem căutănd formulele magice pentru ceea ce facem noi ca să reușim. Acum am ajuns la încredințarea că nu există formule magice în viață, ci un Dumnezeu atotputernic! Toate lucrurile contează la un moment dat, dar Dumnezeu este Cel care le face pe toate. Cine face ceva, el caută direct pe Dumnezeu, are credința aceasta de a se duce direct la Dumnezeu și când El i se descoperă, acesta face lucruri mari, este întărit, inspirat pentru a le face. Mergi direct la sursă! Caută statornic pe Dumnezeu. Hristos e calea, și e deschisă pentru oricine!

Acesta este secretul reușitei!