Disciplina si performata

~ florin ~ Lasă un comentariu

Poporul japonez este un popor foarte educat si pe plan national a adus multe beneficii omenirii in domeniul elecornic, auto si in alte domenii. Totusi intre vecini, surprinzator, in ciuda acestor realizari si merite, ei sunt desconsiderati pentru ca sunt tot la fel de renumiti pentru prostitutie si criminalitate. Daca ai pune in balanta, realizarile sunt mai mari si mai multe decat aceste doua pacate proeminente ale acestui popor, dar se pare ca ceea ce avem nevoie in primul rand este siguranta relatiilor decat perfomanta mintii si abilitatile. Altfel spus caracterul, disciplina personala este mult mai importanta decat calitatile si profesionalismul meu (insa nu cred ca trebuiesc lasate nefacute nici acestea)

David Yonggi Cho

Zambeste in timp ce scrii la taste!

~ florin ~ Lasă un comentariu

Un studiu facut la o companie de lelefonie din Statele Unite a scos la iveala faptul ca oamenii cand vorbec la telefon zambind asta se reflecta in cuvintele pe care le rosteste si nuanta vocii transmite zambetul acela. Este un limbaj pe care nu il constientizam prea tare dar il simtim foarte bine. Asa ca li s-a cerut angajatilor de la acea companie de telefoane sa zambeasca in timp ce vorbestc cu clientii.
Eu cred ca si cand scrii zambetul se „simte”. Nu? Ce spun cititorii de blog? Eu cred ca se vede si se simte cand cineva scrie zambind sau nu.

Crestinul ar trebui sa fie caracterizat de bucurie si zambet, are bucuria mantuirii.

O fotografie care ma misca

~ florin ~ 4 comentarii

sudan.jpg

Puteti sa credeti? Este adevarata. Este din Sudan, acea pasare urmareste copilul care ii poate deveni prada. Stiu ca in Sudan din cauza foamei unii copii sunt abandonati. Acest copil este ca cel din Ezechel 16,5

Sper ca inima noastra sa se faca mai buna, sa fim mai recunoscatori pentru ce avem si sa il cautam mai mult pe Dumnezeu.

Ce iti poate schimba viata?

~ florin ~ 2 comentarii

Este o intrebare scumpa. Oamenii chiar sunt interesati de un raspus autentic. Ca sa aflii ce iti poate schimba viata trebuie sa te uiti acum la ceea ce ti-o conduce. Se spune ca  viziunea si credinta omului ii conduc viata.

Unii oameni nu sunt asa educati, instruiti si pregatiti, dar au o credinta puternica de copil, viziunea lor e simpla si pozitiva, indrazneata, este uimitor va vezi cum viata le urmeaza credinta, viziuna.

Altii dimpotriva au un start excelent, educati, talentati, dar undeva in inima lor au o indoiala, le lipseste viziuna, ba chiar au temeri serioase cu privire la viitor. Este surprinzator cum din oameni asa de inzestrati si pregatiti viata a putut sa duca un om asa de jos!

Ce face ca un om sa aibe o credinta puternica si o viziune pozitiva? Ce influenteaza aceste lucruri intr-un om?
Hristos prin tot ceea ce a spus si a facut, atunci cand te uiti cu onestitate si seriozitate la El, viziunea ta se schimba.
Incepi sa realizezi ca viata este doar un test, este mult mai mult decat avem acum si aici.
In viata oamului ii sunt date putine lucruri, dar atitudinea si ceea ce face cu acestea va determina daca va mai primi si altele.
Omul se poate detasa de lumea aceasta si totusi sa ramana in ea si sa ii fie folositor, asta se face prin apartenenta la lumea lui Dumnezeu, lumea celor credinciosi si sfinti prin credinta si pocainta lor.

El vindeca inima zdrobita – Isaia 61,1

~ florin ~ Lasă un comentariu

„El M-a trimes sa vindec pe cei cu inima zdrobita” (Isaia 61,1)
In lume nimeni nu te intreaba: „Cum te simti?” ” Ce este in inima ta?” Pentru Dumnezeu aceasta este problema de baza, o inima zdrobita. Aici sunt adevaratele cauze ale comportamentului nostru. Ce face Dumnezeu pentru inimile noastre zdrobite? „Va voi trimete un Alt Mangaietor” spunea Domnul Iisus odata. Duhul Sfant este numit mangaietor. Este foarte sugestiv acest nume. Noi toti suntem raniti si zdrobiti, problema este ca prea putini suntem mangaiati de Dumnezeu sau primesc mangaierea Lui. Dumnezeu ne-a promis un Mangaietor. Este gresit sa iti doresti sa nu mai fi ranit in inimia sau zdrobit, problema este ca nu ne umplem de Duhul Sfnat de Duhu Mangaierii. Oameni cu inima nemangaiata ii intalnesti pretutindeni, ei spun: „Uite ce mi-a facut cutare”, „Ai mei niciodata nu m-au….” , „Ai vazut cum s-a uitat la mine?”, etc. Oameni cu inima nemangaiata. Iisus a spus: „El M-a trimes sa vindec pe cei cu inima zdrobita” Ce poate sa faca El pentru o inima zdrobita? Sa iti dea un Duh Mangaietor care sa fie totdeauna cu tine, atungi vei fi mangaiat si vei putea sa treci mai bine prin lumea aceasta plina de dureri. Viziunea nerostita a acestei lumi, „cauta sa nu mai fi ranit” mi se pare o cauza pierduta. Mai bine solutia lui Hristos.
Aceasta este o alta bucurie pe care ti-o poate aduce Hristos cu ocazia nasterii Lui.

Adevarata bucurie de craciun – Isaia 61,1-4

~ florin ~ Lasă un comentariu

Isaia 61,1-4
„M-a uns ca sa aduc vesti bune celor nenorociti”
Lumea de astazi de craciuni ofera tot felul de lucruri doar pentru trup, mancare, bautura, placeri, confort, programe, toate pentru trup. Nu este rau, este bine si asa (in limita pacatului), dar este prea putin, noi suntem mult mai mult decat trup.
Biblia ne face de inteles ca noi suntem trup, suflet si duh. Daca noi ne ocupam de trup, atunci 66% din noi este gol, neingrijit si pustiu.
Dar in viziunea lui Hristos lucrurile stau si mai rau. Cand se spune despre lupta Lui cu Satan in Gen 3,15, spune ca Iisus va zdrobi capul sarpelui iar sarpele ii va zdrobi calcaiul. In imaginea aceea in care Domnul Hristos este infrant in trup, Biblia spune ca i-a zdrobit lui Hristos calcaiul. Adica trupul este doar „calcaiul” din tot ce este un om intreg. In concluzie Daca faci tot ce trebuie pentru trup, omul ramane tot nesatisfacut pentru ca el este cu mult mai mult decat trup, este ca si cum te ingrijesti bine doar de „calcai”.
Care este adevarata bucurie de craciun? Este mai mult decat grija pentru „calcai”. E grija pentru suflet. Bucuria craciunului nu consta in faptul ca sa nascut un prunc, ci ca sa nascut un Mantuitor. Asta scoate in evidenta faptul ca noi suntem intr’o stare de pierzare.
„M-a uns ca sa aduc vesti bune celor nenorociti” Cine sunt cei nenorociti? Daca ne gandim la un caz extrem, Iuda dupa ce la vandut pe Hristos in sufletul lui era nenorocit, el era asa de nenorocit ca si-a pus capat zilelor. Nenorocit este acela care face pacat si nu se poate lasa de el, care face pacat desi stie de la bun inceput ca e rau si ce consecinte pot aparea. Pavel spune: „O nenorocitul de mine, cine ma va izbavi de acest trup de moarte” … „cand vreau sa fac binele, raul sta lipit de mine” Romani 7. Aceasta este nenorocirea noastra, de aceea nu merg bine lucrurile in inima noastra, in familiile noastre, biserica noastra, la serviciile noastre, etc. Nu din cauza altora, ci din cauza noastra. Pe noi nu ne-ar afecta asa tare daca noi am fi altfel, diferiti de ei.
Ce poate sa faca Hristos pentru un astfel de nenorocit? El poate cu adevarat sa ia vina si condamnarea care este peste sufletul acela prin jertfa Sa, prin sangele Sau care a curs pentru iertarea de pacate, Iisus nu a facut nici un pacat dar el si-a dat viata ca pret de rascumparare pentru cei ce cred si primesc aceasta rascumparere din vina si condamnare. Aceia primesc eliberarea, pacea si bucuria mantuirii. Eliberandu-ti sufletul, eliberezi energii nebanuite in viata ta si abilitati care iti imbogatesc efectiv viata si pe a altora.
Aceasta este adevarata bucurie de craciun. Oare cati o experimenteaza? Nu multi. Insa multi sa bucura in mod fals si eronat cu ocazia nasterii lui Hristos. Acestea sunt falsurile create de satan pentru a ascunde adevarul lui Hristos sau a duce in confuzie pe oameni.

Va urma

Strategia lui David cu Goliat (1Samuel17)

~ florin ~ 5 comentarii

Se spune adesea ca David l-a invins pe Goliat in Numele Domnului si atat. Si unii in mod incorect sau usuratic folosesc Numele Domnului spre a invoca tot felul de biruinte. As vrea sa arat ca David nu era fara o strategie pe care Domnul i-o dadu-se.

David era un strateg si un razboinic innascut, daca el doar avuse-se „noroc” in fata lui Goliat, el nu ar fi fost un viteaz in continuare „ulciorul nu merge de multe ori la apa”.
Care era strategia lui si cum o deducem? El ii spune lui Goliat mai dinainte ce ii va face. Aste trebuie sa ne dea de gandit, ca el nu s-a luptat la intamplare. „Lasa ca vad eu acolo ce o sa ii fac lui Goliat!!” ?! El si-a ales inainte cu grija niste pietre lucioase din rau. Asta ne spne din nou ceva. De ca a ales pietre lucioase, si de ce de la rau? Si nu din camp?
El mai invinse-se si inainte ursii si leii cu piatra. Era un tragator stralucit cu prastia. Se stie din antichitate ca aceasta era o metoda, mai rara dar cunoscuta de a ucide animalele fioroase. Trebuiau lovite in zona ochilor, cu o piatra tare si grea, cateva secunde fiara era relaxata si inconstienta, ceea ce ii permitea sa ii fie rupta falca (pentru ca era relaxata). Nici un om nu poate rupe falca unui leu, urs cand este in stare de lupta. Dar este un momend anume cand trebuie sa ii rupi falca, atunci cand este relaxata de inconstienta.
Acum vedem la David ca inainte sa se duca in fata lui Goliat si-a ales pietre din rau, pietre netede. Adica pietre care erau de mult in apa si slefuite de apa, acelea erau grele si lucioase, perfecte pentru astfel de atacuri, in zona ochilor, dupa cum intentiona David, altele nu mergeau pentru asa ceva (ex. pietre usoare, colturoase, lipie, etc)
In concluzie, David avea deja o viziune cu privire la ce ii va face lui Goliat. Goliat era si el razboinic, dar neglijent se pare, pentru ca avea un fizic foarte mare, nu s-a mai gandit la toate optiunile adversarului. David insa sa gandit. El a asociat leul, ursul cu Goliat.
Asa da Dumnezeu biruinta, cand iti folosesti tot ce ti-a dat El: inima (curaj), minte (chibzuinta, strategie), duh (credinta si incredere). Daca scoti una sau mai multe din acestea, biruinta poate fi compromisa.

Sa nu tratam usor biruintele!

Cum invata puiul de vultur sa zboare? (Deut. 32,11)

~ florin ~ 2 comentarii

În Deuteronom 32,11 ni se arata cum lucrează Dumnezeu. Acolo se descrie cum învața un vultur puiul sa zboare.
Vulturii își fac cuibul pe stânci la înălțime, de acolo vulturul scutura cuibul. Puiul cade în „hău”, și tot ducându-se în prăpastie, pentru ca vulturii au casa pe stâncă, sus de obicei, puiul începe din instinct sa dea din aripi, el este stângaci la început, inconștient, dar mișcările lui încep sa aibă efect, și când el își dă seama de asta, începe să învețe să zboare. Unde este mama lui în timpul acesta? Spune textul: deasupra lui. Deci, când puiul învața să zboare mama nu este departe, și el e singur în picaj, și mama „pica” după el, numai ca ea controlează totul. Când însa se apropie solul, chiar dacă puiul începe să simtă când da din aripi, și parca este în control, totuși solul se apropie și mama intra sub el, îl ia pe aripi și îl duce la loc în cuib.

Acest exercițiu ea îl repeta de câteva ori cu puiul, pana el începe sa îi placă și sș zboare singur.

Așa își argumentează Dumnezeu modul lui de lucru. Senzația ta ca te duci în jos, ca ești într-un picaj îngrozitor nu este reala, dar controlata bine de Dumnezeu, ideea este ca Dumnezeu ți-a scuturat cuibul și El acum „zboară” deasupra ta, așteptând ca și tu sa faci ceva, să dai din aripi și să înveți să zbori singur. Trebuie sa ai încredere ca atunci când se apropie solul, El va veni sub tine și te va lua pe aripi, apoi te va duce în cuib.

Când îți dai seama de toate acestea, începi să prinzi curaj și să colaborezi mai bine cu Dumnezeu în clipele tale de „cădere libera”.

Fiti intelepti ca serpii! Cum adica? – Matei 10,16

~ florin ~ 34 comentarii

Domnul ne spune sa fim intelepti ca serpii si fara rautate ca porumbeii. (Mat. 10,16)

 Unii nu inteleg exact sensul autentic si se avanta intr-o directie gresita.

In primul rand nu este vorba de intelepciunea biblica care ne-o descrie Iov: „Frica de Domnul, aceasta este intelepciunea” (Iov 28,28) din motivul simplu ca sarpele, adica satana nu este temator de Dumnezeu.

Atunci despre ce este vorba? Nu este vorba nici de sensul laic de intelepciune, adica coeficient de inteligenta ridicat, pentr ca in limba greaca nu apare cuvantul „sofias”= intelepciune (asa cum il foloseste Iacov in cap. 1) ci apare un alt termen: „fronimoi” care inseamna „a fi prudent”.

 Traducerea lui Cornilescu in versetul acesta este putin inexacta. Sensul original ar fi: „Fiti prudenti ca serpii si fara rautate ca porumbeii”

Deci fratii nu ar trebui sa se avante asa mult in exercitarea „coeficientului lor de inteligenta”, este si aceasta o abilitate extraordinara de la Dumnezeu, dar Iisus nu ne indeamna sa facem asta, insa el ne indeamna mai mult decat a ne juca cu cuvintele, sensurile, interpretarile, analizele, etc., pentru ca suntem inteligenti si iscusiti, sa fim prudenti ca serpii. Aceasta trebuie sa invatam de la serpi, si nu inteligenta lor, pentru ca ei sunt foarte inteligenti, dar inteligenta ridicata sta exact langa viclenie. Satana asa lucreaza. Se foloseste de inteligenta lui mult superiara noua, si este viclean. Personal cred ca nu poti rezista mult sa iti folosesti inteligenta ca pe un prim dar fara sa nu devi usor, usor viclean, eventual mandru.

Domnul sa ne ajute sa fim „intelepti” ca serpii, adica „prudenti„. Asta a vrut sa spuna Iisus! Sa nu credem contrariul, exceland cu aceasta calitate de inteligenti ce suntem (abilitatea de a vorbi, predica, dialoga, judeca, compara, sustine, combate, etc.), ca sunt multe primejdii in directia aceasta.

Sa cautam intelepciunea este altceva: „Sa ne temem de Domnul” si asta merge mana in mana cu prudenta de care vorbea Hristos.

Mediocritatea

~ florin ~ 5 comentarii

Se spune ca ceasuerile nu le strica nici ceasornicarii, nici nestiutorii, ci aceia care se pricep un pic.

Mediocritatea este problema noastra. Cel mai rau lucru este sa faci un lucru de mantuiala, asa ca sa il faci. Dumnezeu vorbeste in doua randuri despre mediocritate in mod foarte dur:

 Ieremia 48:10  „Blestemat sã fie cel ce face cu nebãgare de seamã lucrarea Domnului”

Apocalipsa 3:16  „Dar, fiindcã esti cãldicel, nici rece, nici în clocot, am sã te vãrs din gura Mea.”

Sa nu ne simtim amenintati, nu asta este ideea, ci este necesar sa facem lucrurile de calitate.

Oamenii nu isi pot deschide inima, sufletul decat in fata unor oameni/lucrari de cea mai buna calitate.

Increderea si atacul

~ florin ~ 4 comentarii

„Daca esti dezamagit de tine cu ceva, regreta ca ai avut incredere” CH Spurgeon
 Nu este o virtute sa ai incredere mai mare decat trebuie in tine. Daca te increzi in Dumnezeu in Cuvantul Lui, constiinta iti da unda verde si atunci increderea ta devine credibila si puternica, ea incepe sa lucreze in jurul tau, ceea ce crezi dupa voia lui Dumnezeu vei avea.

„Cea mai buna aparare este… un atac bine pregatit” Josh Mcdowell

Apostolul pavel spune ca blandetea noastra sa fie cunoscuta de toti oamenii, dar asta nu il impiedica sa fie ascutit in gandire si vorbire, el vorbea despre faptele firii in  mod foarte detaliat, lua cu asalt tabara pacatului. Blandetea are de aface cu rautatea, fata de rautate sa fi bland, incet la manie, dar in privinta pacatului trebui sa fim aspri si severi. Trebuie sa pregatim bine atacul, daca vrem sa fim aparati.

Poticnirea e intemeiata?

~ florin ~ Lasă un comentariu

Ce este poticnirea? Cred ca este caderea intr-o greseala/pacat din cauza altei greseli facute de un frate, sau un om oarecare. 

Dmnezeu ne spune sa luam seama sa nu fim pricini de poticnire pentru altii, dar nicidata nu scuza pe nimeni care s-a poticnit de cineva. Unii nu se gandesc la amanuntul acesta. Uneori ne purtam de ca si cum avem dreptul sa gresim, comparat cu cat am indurat.

Si Pavel ne spune sa avem grija sa nu fim pricini de poticnire fata de nimeni, dar nici el nu scuza pe nimeni care se poticneste in fratele sau.

Biblia nu ne da de inteles ca Dumnezeu are intelegere pentru noi cand ne poticnim de ceva, ci asta este un semn de slabiciune. Oamenii si in Iisus au gasit un prilej de poticnire.  Spune dimpotriva ca cel duhovnicesc pricep toate lucrurile.

Mi se pare foarte relevant numele pe care il da Domnul Iisus Duhului Sfant: „Mangaietor”. De aceea cei plini de Duhul Sfant sunt mai tari, au inima mangaiata, alinata, mai usurata.

Necredinta – un fenomen neobservat !!

~ florin ~ 9 comentarii

Am citit comentariile atator frati legat de mai marii nostri in credinta. Nu stiu cati vedeti ce se intampla in realitate? Majoritatea au un simtamant minuat pentru ca daca judeci sau cantaresti viata unor oameni publici “mari”, Domnul stie marimea reala, automat tu te simti cel putin la fel de vizibil ca si ei, pentru ca incepi sa ii judeci, numele tau apare la coment, chiar pseudonim. E un simtamant interesant, tuturor place asta, dar in fapt nu stiu cati vedeti ce se inampla, oamenii incep sa isi piarda credinta. “Nu mai sunt sfintii de odinioara!”, “Toti s-au stricat!”, “In cine sa mai am incredere?”. Nu slujim bine cu asta. Sa ne uitam la roade, nimic nu conteaza mai mult decat asta. Restul este umplutura.

Unii pot sa isi piarda credinta, adica motivatia de a mai trai o viata sfanta, al urma pe Domnul.

Altii pot sa aibe un desgust puternic chiar daca raman in lucrare.

Altii ar fi vrut sa urmeze pe Domnul dar acum s-au razgandit.

Nu vreau sa dramatizez, vreau sa fiu real, cum sunt oamenii cu banii lor, cu fidelitatea sotiei sau a sotului. Nu? Sunt anumite lucruri in viata unde oamenii nu fac compromis. Hai sa mai includem si “credinta in Domnul” pe langa aceste domenii.

Oamenii sunt oameni. Domnul este nadejdea noastra. Oamenii ne-au fost dati ca sa ii iubim si sa ii slujim, nu sa ii judecam (desi nu sunt impotriva discutiilor libere). Daca judecam pe altii ca prin greselile lor sa scuzam pacatele noastre (de omitere in special), unde vom ajunge?

Sa invatam sa traim in fiecare zi cu Dumnezeu, sa invatam sa respectam pe oamenii care cred in Dumnezeu, ca nimeni nu Il urmeaza in mod perfect. Cel mai bun lucru pe care il poti face este sa le oferi exemplul tau. Mai mult nu ai ce face. Le spui, dar trebuie sa te opresti apoi, lebertatea pe care Dumnezeu le-a dat-o, nu le-o poti lua tu.

Stiti ce cred eu legat de judecata? Pe loc trebuie indreptat cineva, in mod concret la timpul oportun, dupa aceea, e in van, e barfa, “praf in ochi”. Iisus pe loc a mustrat pe vanzatorii din templu, pe loc a mustrat pe fariseii fatarnici, pe loc a mustrat necredinta ucenicilor in barca, pe loc l-a mustrat pe Petru “inapoia mea Satano”, etc.

Daca noi pe net suntem zmei, dar in practica mielusei, gresim. Noi impiedicam lucrurile sa mearca, tacand celalalt merge inainte asa (dar tacand in viata rala, la timpul oportun).

Hai sa discutam liber ce gandim, dar sa folosim dreptarul gandirii sanatoase: motelul lui Hristos.

Despre mine, blog si scop

~ florin ~ 3 comentarii

Simt nevoia sa ma introduc intr-un fel, au navalit cititorii, dar stiu ca intrebarea de baza este: cine este “Blog crestin”? Mai putin conteaza acum ce scriu eu. 🙂

Am început blogul din iniţiativa proprie, personala, nu reprezinta o institutie. Sunt pastor, ati dedus probabil, nu puteam avea inregistrari si fotografii din conferinta fara a fi acolo. Am vazut de departe pe “Patratosu”. Cred ca nu l-am confundat, era cu laptopul in brate, nu cred ca scria pe blog totusi. 🙂 M-a ajutat sa il recunosc dupa fotografia aceea cu mustata.

Am fost motivat sa incep blogul de versetul: „Lumina trebuie asezata pe un munte inalt”. Nu imi plac discutiile despre oameni in general, dar imi plac cele despre caracter, constiinta, Dumnezeu. Un alt motiv pentru care am creat blogul este de a lua temperatura generatiei mele, de a fi familiarizat si de a intelege limbajul si preocparile generatiei contemporane, imi este teama sa nu traiesc intr-un “turn de fildes”, pierzand contactul cu realitatea. Am dorinta de a iesi afara din mediul meu de viata, la oameni, si adaptat la programul meu, timpul meu, Blogul este o usa potrivita, oricum vroiam sa scap de pierderea timpului la tv, calculator, sau „vegetatie”. Oricum “cuvantul” reprezinta exercitiul meseriei mele. Mai stiu ca nu toti oamenii au timp sa citeasca si sa aprofundeze curentele de gandire, ideile care apar si vreau sa ma alatur altora care dau o replica evanghelica la ceea ce se intampla, la problemele vietii, (acelea pe care le pot intelege).

Numai bine

Cuvantari cheie la Conferinta Nationala Baptista

~ florin ~ 1 comentariu

 Fr. Paul Negrut:

A dat o ilustratie. “Un pastor tanar a urmat unuia mai batran. Pastorul batran la predarea functiei i-a dat celui mai tanar trei plicuri pe care sa le deschida doar atunci cand dadea de probleme. Pastorul tanar a mers primul an din plin, fara probleme. Dar dupa un an au venit problemele in biserica de nu se mai intelega om cu persona. Atunci si-a adus aminte de plicuri si a deschis pe primul. Acolo scria asa: “Cand ai probleme mari in biserica, da vina pe cei ce au fost inainte de tine”. Asa a facut si s-a rezolvat problema. Anul urmator au fost din nou probleme mari, nu mai stia ce sa faca si a deschis plicul al doilea, acolo scria: “Cand ai probleme si nu mai sti ce sa faci, da vina pe Uniune”. Asa a facut si a trecut si problemele acelea. In fine din nou au venit probleme si el a desfacut si plicul al treilea, unde scria: “Acum a sosit timpul sa scrii si tu trei plicuri la altul!”

 

Fr. Viorel Candreanu:

“Romanii sunt preotii europei!” Acolo in europa unde sunt comunitati de romani, bisericile formate de ei sunt mai tari si uneori mai numeroase decat bisericile din tara respectiva. Pe noi ne-a facut Dumnezeu in aceasta perioada de istorie ca niste preoti pentru Europa. Ar trebui sa ne concentram rugaciunile si aspiratiile spirituale in directia aceasta!”

 

Fr. Talos Vasile:

“Tot mandatul nostru este de a castiga oameni si de ai aduce in trupul lui Hristos. Intrebarea care se pune, unde ii aducem pe oamnei, cum arata comunitatile noastre? Oamenii au nevoie de comunitati ale unitatii, ale dragostei, ale partasiei. Nu oameni cu multe reguli si reci in relatii.”

“Cultura postmoderna europeana, secularismul defavorizeaza si descurajeaza evanghelizarea bisericilor noastre. Va trebui sa infruntam curentul vremurilor in care traim”

Pentru ce ma numesti bun? (Iisus) – Luca 18

~ florin ~ Lasă un comentariu

 “Un fruntas a întrebat pe Iisus: „Bunule Învãtãtor, ce trebuie sã fac ca sã mostenesc viata vesnicã?” „Pentru ce Mã numesti bun?” i-a rãspuns Iisus, „Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu.” (Luca 18:18-19)

Domnu Iisus a spus: “Pentru ce Ma numesti bun?”. Daca El care nu a avut pacat a spus pentru ce ma numesti bun, pentru ca doar Dumnezeu este bun, de ce ne mai miram noi unii de altii?

In esenta toate discordiile se bazeaza pe faptul ca noi nu suntem buni. Problema apare atunci cand unii nu recunosc asta, insa sunt si oamni care nu accepta asta la altii.

Mult timp m-am tot mirat de mesajul lui Hristos pentru omenire: “Pocainta”. “Pocaititi-va si credeti in Evanghelie!” Ma gandeam, de ce pocainta trebuie sa fie mesajul central pentru omenire. Pentru ca vedeam lamurit ca asta este.

Raspunsul il gasesc in mare parte aici: pentru ca nu suntem buni, Unul singur este bun. Domnul Iisus in mod deschis atunci cand vorbeste in pildele Lui despre oameni diferenta pentru El era clara, chiar daca natura umana este lezata, El spunea in plida cu pestii si sarpele, painea si pietrele: “Deci daca voi care sunteti rai stiti sa daí darurui bune copiilor vostri cu cat mai mult Tatal vostru din ceruri va da Duhul Sfant celor ce il cer”

Acum nu trebuie sa gandim in mod fatalist: asta este, nu avem ce-i face. Nu este nevoie, este suficient sa vedem ca nu suntem buni, sa ne smerim si asta ne va ajuta sa nu ne mai suparam asa tare unii pe altii, sa fim mai ingaduitori unii cu altii si mai exigenti cu noi insine. Sa tratam lucrurile cu mai multa maturitate.

Secvente de la deschiderea Conferintei Nationale a Bisericilor Baptiste Ro.

~ florin ~ 4 comentarii

conf-nationala-003.jpg 

 foto sus – fr. Toma Magda la amvon

In prima seara au luat cuvantul:

Fr. George Dancea – Presedintele Asociatiei Baptiste Romane din America si Canada.

Mesajul fratelui George a fost scurt, a vorbit despre faptul ca noi suntem in trecere pe acest pamant si ne asteapta o tara cereasca. Povestea din viata dansului cand a plecat din Romania acum aprox. 20 de ani, a facut escala undeva intre Romania si America, si in timpul acelei escale se gandea: “Voi merge in America, dar aceasta nu va fi pentru mine decat o escala pentru patria cereasca”. Gandul acesta il urmareste si acum. Ne-a indemnat sa fim multumiti cu locurile pe care ni le-a dat Dumnezeu, oricum suntem in trecere cu totii. „

Fr. Toma Magda – Presedintele Uniunii Baptiste din Croatia

Mesajul fratelui Toma a fost despre unitate. Exista si o unitate rea spunea dansul: “Fratii lui Iosif, sau unit ca sa il vanda. Acest tip de unitate nu este buna. Mesajul apostolului Pavel a fost puternic si radical: Nu vreau sa stiu intre voi nimic decat pe Hristos rastignit! Atat. Noi ca sa ne unim, trebuie sa semnam conventii, crezuri, etc. Pavel ne-a spus sa zidim unitatea noastra pe temelia lui Hristos cel rastignit, si aceasta temelie este suficienta si deplina pentru unitatea noastra.”

Fr. Otniel Bunaciu – Presedintele Uniunii Baptiste din Romania.

Fratele Otniel a incheiat seara, vorbind de unitatea in care deja suntem prin Isus Hristos. Ne-a chemat la pocainta, la o viata prin care sa fim marturii bune, sa fim credibili pentru cei de afara. Spunea ca atunci cand realizam aceasta unitate, slava lui Dumnezeu se manifesta in mijlocul nostru.

Seminaristii de la pastorala (Institutul Teologic Baptist Bucuresti) au avut o melodie fabuloasa de cor: “Fiti tari in Domnul”, toata sala i-a apreciat, imi pare rau ca nu i-am putut inregistra cu o mai buna calitate.

 

* Mesajele si melodia o aveti in format mp3 in boxa laterala. Inregistrarea a fost facuta din sala, cer scuze pentru calitatea mai slaba. (pentru boxa laterala mergeti pe home)

 conf-nationala-004.jpg

fratele Otniel la incheierea programului de deschidere.

Un ateu prin padure

~ florin ~ 60 comentarii

Un ateu mergea prin padure.

Ce copaci frumosi! Ce rauri puternice!

Ce animale minunate!

Isi zicea lui insusi.

Si cum mergea de-a lungul unui rau, a auzit un sgomot in spatele lui. S-a intors sa se uite. La 7 pasi departare de el a vazut un urs grizzly carea venea dupa el

.att00003.jpg

A inceput sa fuga cat a putut de tare. S-a uitat peste umar si a vazut ca ursul era tot mai aproape de el. 

S-a uitat din nou si ursul era si mai aproapte. Si impiedicandu-se, cade pe pamant. Cand s-a intors sa se uite in spate, ursul era exact deasupra lui, gura era larg eschisa, labele pregatite penru al sfasia.

att00006.jpg

In clipa aceea Ateistul a strigat tare cat a putut el: “Doamne scapama!!” 

Timpul s-a oprit. 

Ursul a ramas blocat. 

Natura era tacuta. 

Ca o lumina deasupra lui, o voce i-a vorbit din cer: „Tu mi-ai negat existenta toti anii tai, ai invatat pe altii ca nu exist si ai sustinut ca creatia a aparut dintr-un accident cosmic. Si tu acum imi ceri sa te ajut in aceasta situatie foarte grea? Sa te tratez ca pe un credincios ?” 

Ateul s-a uitat in dreptul acelei lumini: “As fi un ipocrit daca Ti-as cere sa ma tratezi ca pe un Crestin acum, dar poate poti face pe URS sa fie un Crestin?” 

„Voi face cum ai spus.” Se auzi din cer vocea. 

Lumina a disparut. Sunetul naturii a revenit. Ursul era deasupra lui acum si el a inceput sa vorbeasca:

att00009.jpg

 “Doamne binecuvinteaza aceasta masa pe care o primesc din mana Ta, in Numele lui Hristos, Amin. “

** am scris in spirit de gluma si reflectare, nu cu spirit ironic, sarcastic.