Filipeni 4:6 Nu vã îngrijorati de nimic; ci în orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugãciuni si cereri, cu multumiri.
Noi nu trebuie sa mai traim noi, ci Hristos trebuie sa traiasca in noi. Adica trebuie sa inlocuim „Eu-l” nostru cu Hristos, cu „El”. Trebuie sa gandim in felul: „Ce trebuie sa faca El (si nu eu)?”, „Ce ii mai trebuie Lui, (si nu mie)?”, „Care sunt problemele Lui? (si nu ale mele)”, „De ce are El nevoie?” (si nu eu). Vom vedea ca vin numai raspunsuri de incurajare si pace. El nu mai are nevoie de nimic, in El avem totul deplin, El poate totul, stie totul, nu are nevoi, etc. Insa cand din exterior vin problemele lumii, pentru ca inca suntem in ele, ce trebuie sa facem. Atunci venim cu ele inaintea lui Dumnezeu, ca nu cumva ele sa reaprinda Eul nostru la viata. Le spunem lui Dumnezeu, le incredintam Lui, si apoi continuam sa gandim in felul de mai sus. Sa nu lasam nimic din lumea asta sa ne rapeasca modul nou de gandire „metanoia” pentru ca sa ne pierdem pacea si binecuvantarea.
Dumnezeu sa ne ajute!