Intrarea in Ierusalim – Blestemarea smochinului

In general sarbatoarea floriilor este o sarbatoare a bucuriei, insa putini se gandesc ca in imprejurarea aceasta de multa bucurie, Domnul a avut un eveniment din cele mai severe in comportamentul sau, blestemarea smochinului. A cautat rod in el si nu a gasit, l-a blestemat si apoi s-a uscat pe loc.

Oamenii il intampina cu bucurie pe Dumnezeu, si nu este rau sa te bucuri, insa trebuie sa fim realisti, Dumnezeu nu se lasa impresionat ca oamenii de cuvinte frumoase si de lauda. Dumnezeu nu poate fi nesocotit. In valtoarea acelor aprecieri la superlativ, Domnul a raspuns foarte prompt vanzatorilor de bani din Templu, i-a scos afara. Dumnezeu nu poate fi “inbunat”, si “indulcit” prin urmare. Psalmul 7,11 spune: “Dumnezeu este un judecator drept, un Dumnezeu care se manie in orice vreme.” Noi pe langa bucurie si veselie trebui sa avem si respect si teama de Dumnezeu, El nu poate fi nedrept, si nimeni nu il poate opri cand vrea sa aduca o judecata. Daca nu suntem intr’o stare dupa voia Lui, sa ne temem, s-ar putea ca sarbatoarea veseliei pentru noi sa se sfarseasca cu o “stricare de afacere”, ca in templu cu schimbatorii de bani, sau cu un blestem, precum smochinul neroditor. Stim ca Dumnezeu nu a venit sa judece lumea, dar a randuit o zi in care va judeca pe toti oamenii prin Hristos.

De aceea sa ne pregatim sa intampinam pe Dumnezeul nostru!

Mesaj de florii

Iisus intra in Ierusalim, oamenii strigau: „Osana, fiul lui David!”, stia insa ca va trebui sa moara pentru ai sai, dar ii iubea, si i-a iubit pana la moarte:

Desi oamenii aveau propriile interese cu Iisus. Unii fac imprudenta sa creada ca oamenii il intampinau cu cinste si credinta pe Hristos. Fals! Unde sunt cuvintele lor de lauda, peste numai cateva zile? Cum de s-au intors asa de’o data, nimeni nu mai era pentru El, toti strigau „Rastigneste-l !”. Cum asa? Oamenii se bucurau de fapt petru ei. Vedeau in Iisus un eliberator politic, care sa le dea mai multa paine pe masa si sa ridice robia romana. Oamenii vorbeau frumos lui Hristos, dar se aveau pe ei in vedere. Cu toate acestea, macar ca stia, Iisus i-a iubit pana la capat.

Desi unii oameni erau indiferenti, nu le pasa ca vine Domnul, ei isi vedeau de business-ul lor in Templu, faceau afaceri acolo unde s-ar fi cuventi sa se inchine, sa se roage lui Dumnezeu. Dar nici aceasta nu l-a impiedicat pe Iisus sa mearga mai departe, si i-a iubit pana la capat.

Desi stia ca unii preoti si carturari erau plini de invidie, si ar fi incerat sa opreasca multimile daca ar fi putut. Dar nu au putut. „Auzi ce zic acestia?” spuneau ei. Ei nu erau de acord! Ii taia pe inima sa auda asa. Cu toate acestea Iisus nu le-a intors spatele, ci i-a iubit pana la capat.

Doua concluzii:

Eu cred ca noi suntem capabili sa fim in fiecare categorie, in anumite circumstante. Dar chiar si asa, Domnul nu se da inapoi, te va iubi pana la capat, dar in final viitorul va depinde de ce facem noi.

Iisus ne da o lectie de viata, putem trai si iubi oamenii trecand chiar si peste subiectivismul lor, indiferenta, sau invidia lor. Oricum si noi suntem asa in parte.

Stabilitatea celui neprihanit

Proverbe 10:30 Cel neprihãnit nu se va clãtina niciodatã, dar cei rãi nu vor locui în tarã.

Cel neprihanit nu se clatina niciodata pentru ca el este zidit pe Cuvantul lui Dumnezeu, el isi intemeiaza viata pe principiile lui Dumnezeu, si acestea sunt vesnice, neclintite, chiar daca cel rau se atinge vreodata de ele, in practica ele isi vor dovedi veridicitatea. In viata lucrurile nu functioneaza la intamplare, ci dupa anumite legi pe care Dumnezeu le-a stabilit mai dinainte atat pentru lume fizica, atentie, cat si pentru lumea spirituala. Satana nu ataca aproape niciodata legile lumii fizice, ci el ataca legile lumii spirituale. „Daca vei manca din fructul interzis vei muri” spunea Dumnezeu. Satana spunea: „Hotarat nu vei muri!”, desi asta era o lege spirituala. Vedem ca omul in mod natural a inceput sa imbatraneasca, sa isi vada goliciunea, si a murit in cele din urma, iar in ziua in care a mancat a fost despartit de Dumnezeu, izgonit din Eden, aceasta era moartea spirituala de care vorbea Dumnezeu. Atentie la legile spirituale „Plata pacatului este moartea, dar darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vesnica in Donmul Iisus Hristos” Romani 6,23. Acestea sunt legi spirituale, Satana totdeauna va cauta sa atace aceste legi spirituale, sa spuna ca sunt niste idei religioase, niste principii bigote, etc., etc. Insa cine le pazeste nu se va clatina niciodata!

Durere

Ranile sufletului se deosebesc de celelalte prin aceea ca se acopera, dar nu se inchid; mereu dureroase, mereu gata sa sangereze cand le atingi, ele raman in inima vii si deschise.

Al. Dumas

Zambetul celui care sufera e mai dureros decat lacrimile celui care plange.

Anonim