Domnul ne spune sa fim intelepti ca serpii si fara rautate ca porumbeii. (Mat. 10,16)

 Unii nu inteleg exact sensul autentic si se avanta intr-o directie gresita.

In primul rand nu este vorba de intelepciunea biblica care ne-o descrie Iov: „Frica de Domnul, aceasta este intelepciunea” (Iov 28,28) din motivul simplu ca sarpele, adica satana nu este temator de Dumnezeu.

Atunci despre ce este vorba? Nu este vorba nici de sensul laic de intelepciune, adica coeficient de inteligenta ridicat, pentr ca in limba greaca nu apare cuvantul „sofias”= intelepciune (asa cum il foloseste Iacov in cap. 1) ci apare un alt termen: „fronimoi” care inseamna „a fi prudent”.

 Traducerea lui Cornilescu in versetul acesta este putin inexacta. Sensul original ar fi: „Fiti prudenti ca serpii si fara rautate ca porumbeii”

Deci fratii nu ar trebui sa se avante asa mult in exercitarea „coeficientului lor de inteligenta”, este si aceasta o abilitate extraordinara de la Dumnezeu, dar Iisus nu ne indeamna sa facem asta, insa el ne indeamna mai mult decat a ne juca cu cuvintele, sensurile, interpretarile, analizele, etc., pentru ca suntem inteligenti si iscusiti, sa fim prudenti ca serpii. Aceasta trebuie sa invatam de la serpi, si nu inteligenta lor, pentru ca ei sunt foarte inteligenti, dar inteligenta ridicata sta exact langa viclenie. Satana asa lucreaza. Se foloseste de inteligenta lui mult superiara noua, si este viclean. Personal cred ca nu poti rezista mult sa iti folosesti inteligenta ca pe un prim dar fara sa nu devi usor, usor viclean, eventual mandru.

Domnul sa ne ajute sa fim „intelepti” ca serpii, adica „prudenti„. Asta a vrut sa spuna Iisus! Sa nu credem contrariul, exceland cu aceasta calitate de inteligenti ce suntem (abilitatea de a vorbi, predica, dialoga, judeca, compara, sustine, combate, etc.), ca sunt multe primejdii in directia aceasta.

Sa cautam intelepciunea este altceva: „Sa ne temem de Domnul” si asta merge mana in mana cu prudenta de care vorbea Hristos.