Cercul vicios al necredintei

Multi oameni au tendinta sa dea vina pe circumstante, pe oamnei, pe lume pentru nereusitele lor. Realitatea este insa ca noi suntem principalele cauze pentru care reusim un lucu in viata sau nu. Si altii au un rol in asta, dar spre fericirea noastra si trezirea unora, trebuie sa spunem ca cel mai importanti in realizarea unui lucru suntem noi si Dumnezeu.

In ce consta succesul, sau reusita intr-un lucru anume? Premiza de la care pleci este foarte importanta. Oamenii aproape ca simt aceasta premisa si ei reactioneaza ca atare. Atitudinea ta le determina comportamentul si mai putin celelalte detalii. Insa aceasta situatie are si alte implicatii, spre exemplu: unii oameni pleaca de la premisa: “Eu nu sunt in stare sa fac cutare lucru” Cand pleci de la premiza aceasta iti spui la un momend dat: “Nu are rost sa ma implic…”, daca nu sunt in stare sa fac nimic lucrul acela. Daca nu faci nimic nici nu vei realiza nimic. Dupa acest ciclu se intareste ideea falsa: “Vezi am avut dreptate cand am spus: ca nu pot sa fac lucrul cutare!”

Acum spuneti dv care este adevarul?

Ceea ce crezi determina ce faci, nu ceea ce faci determina ceea ce crezi. Sa fim atenti ca sensul lucrurilor este diferit decat cred unii. Cineva spunea: “Daca poti sa iti imaginezi un lucru, il poti avea”, fara sa mergem la extrema cu asta, cred ca aici este cheia, daca ai speranta, crezi, ai deja o viziuna a ceea ce va fi, metodele, strategia, mijloacele se vor schimba, adapta si cu fiecare schimbare vei fi mai aproape de ceea ce iti propui sa faci.

** personal cred ca toate acestea sunt valabile cand ele sunt in concordanta cu voia lui Dumnezeu, altfel luptam impotriva propriei constiinte si e ca si cum ne-am minti singrui.

Domnul Iisus spunea: „Facã-vi-se dupã credinta voastrã!” (Matei 9:29) Cred ca este valabil atat in sens pozitiv cat si in sens negativ. Mareste-ne credinta Doamne!

proorocie-fortata.jpg