In anul acesta am simțit mai accentuat boicotul sărbătorilor de iarnă. Din mai multe motive oamenii nu se mai bucură parcă de această sărbătoare și mai interesant chiar din sânul creștinilor pornește această acțiune.
Am văzut creștini care spun: „Nu pe 25 decembrie s-a născut Hristos”. Așa este! Noi nu sărbătorim ziua, ci pe Domnul. Nu este important când sărbătorești, ci cum sărbătorești. Să nu facem jocul celui rău, să ne stingem unii pe altii, intre noi creștinii. Cel rău încearcă asemeni imperiului roman să ne frângă din interior. Biserica lui Hristos nu se va frânge din interior, pentru că Hristos este în interiorul ei.
Intrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este: cum ar trebui sărbătorit crăciunul în mod autentic? Cum i-ar place Domnului Isus să îl sărbătorim? Știm că Domnul nu se uită la ce se uită oamenii, la înfățișare, El se uită la inimă (1Sam. 16,7). Așadar dacă vrem să fim pe placul Domnului să ne uităm în inimile noastre. El vrea să se nască in inimă, acolo unde nu s-a născut. Sărbătoarea nașterii are un mesaj puternic: Isus Hristos s-a născut pe pământ ca să aducă mântuire, dar ea devine activă atunci când El se naște în inimile noastre. Acesta e mesajul crăciunului! Degeaba pregătim și împodobim. Dacă Hristos nu s-a născut, sau nu trăiește deplin in inimile noastre, crăciunul nu poate să placă lui Hristos.
Nașterea Domnului nu este cu nimic mai puțin semnificativă decât moartea și învierea Lui, cum spun unii. Dacă nu este importantă, de ce a trebuit să vina îngerii să o vestească, și încă Gavril, mesagerul lui Dumnezeu, apoi o oaste cerească lăuda pe Dumnezeu înaitea păstorilor. Dumnezeu nu mobilizează agenții săi pentru nimic. Și după cum Gavril nu a vestit o dată, o zi, nici noi nu o vestim, dar dacă el a vestit un Mântuitor, atunci mesaul acesta trebuie să rămână.
Mesajul nașterii Domnului este mesajul edenic dat Satanei: „Sămânța femeii îți va zdrobi căpul” (Gen. 3,15). Aceasta este nașterea din fecioară! Nu cred că trebuie să ne aventurăm în boicotul sărbătorii venirii Domnului la noi.