Pentru a face ceea ce iți place cel mai mult, trebuie adesea să faci ceea ce te înspăimântă cel mai mult.

Este normal să te temi, nu e normal să asculți de temerile tale.

Avem atâtea obiceiuri de crăciune că oamenii se întreabă ce trebuie să facă sau ce e corect să facă de sărbătoarea crăciunului. Această sărbătoare are diverse obiceiuri:

– Colindele – Primii care au colindat au fost îngerii. Ce au vestit ei? Nașterea Mântuitorului! – Sărbătoritul.

– Darurile – Primii care au adus daruri au fost magii. Cui sau pentru ce au dat acele daruri? Părinților pentru pruncul născut, Mântuitorul. – Sărbătoritul.

– Bucuria – Sărbătoarea crăciunului este prin excelență o sărbătoare a bucuriei. Primii care au spus prima dată să ne bucurăm au fost îngerii. Care a fost motivul? ”Astăzi în cetatea lui David vi s-a născut un Mântuitor!” – Sărbătoritul.

Crăciun fericit!

sursă foto

În Betesda era o scăldătoare unde zăceau o mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, cari aşteptau mişcarea apei. Căci un înger al Domnului se pogora, din cînd în cînd, în scăldătoare, şi turbura apa. Şi cel dintîi, care se pogora în ea, după turburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut. Aici Domnul a vindecat un olog de 38 de ani. 

Biblia nu spune că scăldătoarea nu ar fi reală, acolo oamenii chiar se vindecau în mod regulat, doar cine ajungea primul. Un înger al Domnului venea și tulbura apa, atunci trebuia să intri primul în apă.

Așa sunt adunările creștine de astăzi. Îngerii Domnului sunt slujitorii Lui de orice fel, aceștia ”tulbură apa” acolo la adunare, în comunitatea respectivă, dacă cineva crede, dacă cineva acționează repede, Dumnezeu îl vede și îl vindecă de orice boală ar avea. Mergeți în Betesda voastră! Așteptați ca un înger să miște apa (apa curată a Cuvântului sfânt) și apoi acționați. Aceasta este o șansă regulată. Domnul întradevăr găsește cu cale să onoreze pe câte unul din noi, dacă va face așa cu tine, să te porți cum se cuvine!

sursă foto

Îndată tatăl copilului a strigat cu lacrămi: „Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!“  (Marcu 9:24)

Un tată avea un copil posedat de un duh surd și mut, a venit la ucenicii Domnului, dar aceștia nu au putut să scoată duhul cel rău. Domnul a mustrat necredința ucenicilor, apoi întreabă de când îi vine așa copilului. Tatăl spune că de mic îl aruncă în apă sau în foc ca să îl omoare. ”Dacă poți face ceva te rog ai milă de noi și ajută-ne” spune tatăl. Isus a răspuns: „Tu zici: «Dacă poţi!» … Toate lucrurile sînt cu putinţă celui ce crede!“ Apoi i-a eliberat fiul.

Nu este adevărat ce cred unii oameni că la Dumnezeu trebuie să vii numai cu o credință exemplară. La Domnul dacă vii chiar și cu întrebări, Domnul nu îți va întoarce spatele, vezi cazul lui Toma. Dumnezeu vrea ca să vii la El. Fă un semn, fă un pas, fă ceva, și Domnul va vedea și îți va răspunde. O femeie doar s-a atins de El, și s-a dovedit a fi de ajuns pentru Domnul. Dumnezeu este cel mai mare susținător al omului, el este mai mult decât e mama cu copilul, spune asta aici:

Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează, şi să n’aibă milă de rodul pîntecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuş Eu nu te voi uita cu niciun chip:  (Isaia 49:15)

PS putem spune însă pentru slujitori că pe ei i-a îndemnat să postească și să se roage.

Dar dacă nu credeţi cele scrise de el (Moise), cum veţi crede cuvintele Mele?“  (Ioan 5:47)

Moise era un slujitor al Domnului, și totuși Domnul îl pune înaintea Sa. Aici este exact ceea ce spune și apostolul Ioan: ”căci cine nu iubeşte pe fratele său, pe care-l vede, cum poate să iubească pe Dumnezeu, pe care nu-L vede?” 1Ioan 4,20

Când auzim pe cineva care spune: ”eu cred în Dumnezeu dar nu în slujitorii Lui”, sau ”iubesc pe Domnul dar urăsc biserica”, chiar Mahatma Gandhi spunea aici: ”Îmi place Hristosul vostru. Nu-mi plac creştinii voştri. Creştinii voştri sunt atât de diferiţi de Hristosul vostru.” Dacă luăm ca o critică indirectă asupra trăirii, este în regulă, dar dacă luăm ca o respingere a urmașilor lui Hristos, acest lucru nu este corect. În realitate cunoști credința unui om și devotamentul lui față de Dumnezeu după atitudinea lui față de slujitorii Acestuia. Vezi David cu unsul Domnului din vremea lui care nu era un exemplu, sau Natan care nu i-a vorbit de lucruri confortabile. Vezi Samuel care avea un mentor dicutabil, totuși reverența lui față de Dumnezeu trebuia să treacă prin acest învățător (fără a se lăsa întinat).

Respectul față de Cel de sus se vede în primul rând de la cei mai mici reprezentanți ai Săi de aici de jos.

sursă foto

Prima duminică: Bucurie

30 noiembrie

Isaia 2:1-5 Psalmul 122 Romani 13:11-14 Matei 24:36-44

A doua duminică: Neprihănire

7 decembrie

Isaia 11:1-10 Psalmul 72:1-7, 18-19 Romani 15:4-13 Matei 3:1-12

A treia duminică: Biruință

14 decembrie Isaia 35:1-10 Psalmul 146:5-10 Iacov 5:7-10 Matei 11:2-11

A patra duminică: Întrupare

21 decembrie Isaia 7:10-16 Psalmul 80:1-7, 17-19 Romani 1:1-7 Matei 1:18-25

Sursa material

Sursa foto

Joh 20:29 „Tomo” i-a zis Isus, „pentrucă M’ai văzut, ai crezut. Ferice de ceice n’au văzut, şi au crezut.”

Domnul nu se dă înapoi de la dovezi, pentru că e real, totuşi îi spune lui Toma: ” Ferice de ceice n’au văzut, şi au crezut.” Adica, este adevărat că Dumnezeu este real şi se poate dovedi prin fapte, dar eu nu condiționez credința de asta, pentru că nu eu conduc faptele lui Dumnezu. Credința mea se bazează pe caracterul lui Dumnezeu. Apostolul Pavel s-a rugat de trei ori ca să fie vindecat, dar Dumnezeu nu a vrut. Credința lui Pavel nu a fost afectată cu nimic, mai degraba Pavel a învățat ceva din caracterul lui Dumnezeu, pentru că el ştia că altă dată cu Dumnezeu a înviat morți.