Sa privim lucrurile in fata. Toti ne confruntam cu o multime de situatii neplacute, jenante, descurajatoare. Dar oamenii care nu au biruinta si cei ce o dobandesc, actioneaza in feluri complet diferite.

Cei fara succes le pun la suflet, cum s-ar spune. Ei retin situatiile neplacute, deci le asigura un statut solid la nivelul memoriei. Nu-si mai iau gandul de la astfel de situatii. Inainte de culcare, ultimul lucru la care se gandesc sunt tot ele.

Pe de alta parte, oamenii increzatori si victoriosi uita complet de necazuri. Ei sunt specializati in depozitarea gandurilor pozitive in memoria lor. Circumstantele cu care ne intalnim nu reprezinta materia prima pentru viata, ci gandurile noastre cu privire la acestea.

Probabil ca aici este misterul pentru care Dumnezeu ne indeamna sa cugetam zi si noapte la Cuvantul Lui.

„Cartea aceasta a legii.. cugeta asupra ei zi si noapte cautand sa faci (actionezi) tot ce este scris in ea, caci atunci vei izbandi in toate lucrarile tale si atunci vei lucra cu intelepciune” (Iosua 1,8)

Daca reusim macar de cateva ori pe zi sa ne amintim sa gandim pozitiv
deja viata noastra va fi mult mai linistita.

Sunt recunoscator :
Sotului (sotiei) care sforaie toata noaptea,
Pentru ca doarme acasa cu mine si nu cu altcineva ! ☺

…………………………………………………………….
Fiicei mele adolescente care se plange ca trebuie sa spele
vasele,
Pentru ca inseamna ca este acasa si nu pe strazi. ☺

……………………………………………………………
Impozitelor pe care le platesc,
Pentru ca inseamna ca sunt angajat. ☺

………………………………………………………….
Murdariei de curatat dupa o petrecere,
Pentru ca inseamna ca am fost inconjurat de prieteni. ☺

……………………………………………………………..
Hainelor care sunt putin cam strimte,
Pentru ca inseamna ca am destul de mincare. ☺

………………………………………………………….
Umbrei mele care ma insoteste la munca,
Pentru ca inseamna ca sunt afara la lumina soarelui. ☺

………………………………………………………….
Podelei care trebuie stearsa si ferestrelor care trebuiesc
spalate,
Pentru ca inseamna ca am o locuinta. ☺ Continuă lectura „Sa gandim pozitiv” →

Intr’o tabara de vara, Dan, un elev in clasa a zecea, era adanc preocupat de neputinta sa de a spune altora despre credinta in Hristos. Conversatia noastra a decurs c-am astfel:

“Cat timp a trecut de cand ai fost capabil sa depui marturie?”

Dan: “Cam un an de zile”

“Poti sa te gandesti la ce s-a intamplat cu un an inainte, care ar fi putut fi cauza neputintei tale de a depune marturie?

Dan: “Ei bine, anul trecut eu am fost in echipa de baschet a liceului, si odata am dat drumul la un sir de injuraturi in vestiar. Prietenii au fost socati, deoarece se presupunea ca eu sunt crestin. Mereu de atunci m-am rusinat sa vorbesc altora despre Domnul”

Dan avea un bun rationament, de a nu depune marturie. El stia ca prietenii lui l-ar numi ipocrit. Notati cum Dumnezeu leaga o constiinta clara de o marturisire efectiva.

“Ci sfintiti in inimile voastre pe Hristos ca Domn. Fiti totdeauna gata sa raspundeti oricui va cere socoteala de nadejdea care este in voi; dar cu blandete si teama; Avand un cuget curat, …”

In aceeasi tabara de vara, o tanara isi dezvaluia aceeasi problema Continuă lectura „Scopul unei constiinte clare” →

„Dima, din dragoste pentrul lumea de acum m-a parasit” 2Tim. 4,10

Nu ni se spune ca Dima s-a dus in pacat. Desi putem banui ce urma. Dima a lasat lucrarea, a lasat pe Pavel si a plecat. Stiti ce s-a intamplat cu Dima? A spus: „Vreau o viata mai lejera! Nu vreau sa traiesc toata ziua sa ascult de Domnul: sa stau in rugaciune si sa imi spuna sa ma duc in cutare loc si sa fac ce imi va spune, sa fac lucruri care pe mine ma pot costa mult. Sa arunc navodul in dreapta, sa prin cu undita un pestisor cu un ban in gura, nu vreau ca toti pasii sa mi-i calauzeasca El. Nu vreau sa fac asta! Vreau sa am o viata mai lejera!”

Invata sa depinzi de Dumnezeu. El vrea sa te calauzeasca in mod personal prin Scriptura si Duhul Sfant. Pot veni vremuri in viata ta cand nu vei mai avea pastor, biserica, vei fi izolat si ti se va spune ca toti ceilalti s-au lepadat, tu va trebui sa ramai in picioare atunci. Tu si Dumnezeu. Invata de pe acum sa pui mana ta in mana lui Dumnezeu.

Doamne ajuta!

Aceasta atitudine era caracteristica bisericii din Laodicea: „Sunt bogat, m-am imbogatit, si nu duc lipsa de nimic’, si nu stii ca esti ticalos, nenorocit, sarc, orb si gol.”

Asa sunt astazi unii credinciosi, indestulati, spiritual vorbind. Ei sunt credinciosi, s-au botezat, cunosc cuvantul, ce sa mai mearga ei la adunare, ce sa mai isi dea ei silinta sa sprijineasca lucrarea lui Dumnezeu. Se complac intr’un spirit de auto-multumire. Probabil ca a fost un moment de „dragoste dintai”, in care erau si ei plini de ravna. Acum insa au crescut. Se uita la cei plini de ravna cu o atitudine de parinte, gresit inteleasa: „Uite la el, parca imi amintesc cand eram si eu in dragostea dintai, plin de ravna..” si nu isi da seama ca pentru faptul ca gandeste asa, este ticalos, nenorocit, sarac, org si gol. El se gandeste: „este adunare in timpul saptamanii, sa mearga cine nu e mantuit, cine cauta pe Domnul. Slava Lui eu l-am gasit pe El!” Se crede satul in cele spirituale, bogat. „Este lucrare de facut, sa mearga cei noi pe cale, cei intorsi de curand la Dumnezeu, eu mi-am facut partea la vremea mea.” Si vin cu scuze asa de potrivite am spune noi.. dar lipsite de har si condamnate de Hristos. Continuă lectura „„Atitudinea laodiceana” – Apocalipsa 3,14-22″ →

Poate pentru unii este putin noua expresia aceasta. Cand Moise venea prin pustie cu poporul Israel spre tara Canaan, in dumul lui a venit imparatul Moabului, Balac. Acesta a pus pe Balaam, un vrajitor, sa blesteme pe Israel, pentru ca ce blestema Balaam ramanea blestemat. Dumnezeu a intervenit si Balaam nu a putut sa blesteme, dimpotriva l-a binecuvantat. Acum Balaam a lucrat cu viclenie si a invatat pe imparatul Balac cum sa faca. A pus femeile moabite, care erau frumoase, ca sa atraga barbatii lui Israel la curvie si la inchinarea la idoli in cele din urma. Aceasta tactica a tras in cursa pe copii lui Israel astfel ca mania lui Dumnezeu a izbucnit si 24.000 au murit de urgia lui Dumnezeu. (Numeri 25,1-9)

Astazi multi tineri crestini sunt pusi in ispite similare pe nesimtite. Ei nu mai sunt ademeniti pe terenul intelectului, unde sunt stabili oarecum; ei sunt incercati pe un teren mai fragil, pe terenul hormonilor, al atractiei sexuale. Observ tineri care nu sunt credinciosi, decat cu numele, cum dau tarcoale Continuă lectura „Duhul lui Balaam – Numeri 25,1-9” →

“Iertarea nu are nimic de a face cu meritul cuiva de-a fi iertat – este un act de dragoste, nu de dreptate” cum bine spunea Peter Horrobin.

Cea mai mare rugaciune pe care a rostit’o Domnul Iisus a fost in ultimele clipe de viata: “Tata iarta’i ca nu stiu ce fac.” El fuse-se cel mai nedreptatit om din instorie, facuse numai bine: a vindecat oameni, a invitat morti, a hranit multimi, si oamenii in final l-au rastignit din invidie ca pe un talhar. Cu toate acestea El intoarce spatele oricarui resentiment, sau razbunare indreptatita rugandu-se: “Tata iarta-i ca nu situ ce fac”

Multe suferinte din viata noastra isi au originea in ceea ce altii ne-au facut pe nedrept. Sunt lucruri in care pur si simplu suntem victimele unor nedreptati sau abuzuri. Raul care ti s-a facut, ar trebui sa fim incredintati ca nu va fi trecut cu vederea de Dumnezeu. Uneori noi insine vedem un soi de dreptate divin in viata celui cu pricina. Raul acela insa are o unda neagra care ne urmareste pe noi, chiar daca noi nu am fost vinovati in acel caz. Daca eu nu il iert din toata inima pe acel om, sa grup de oameni, pentru ca el/ei nu au venit la mine ca sa isi ceara iertare, amintirea acelui eveniment imi va chinui viata ore si zile intregi, ani. Imi va consuma energia si ma va munci in mod teribil. Viata noastra ar putea deveni o epava, de ca si cum am fost torpilati exterior de un submarin. Cea mai mare rugaciune in cazul acesta este ce a Domnului Iisus: “Tata iarta’i ca nu stiu ce fac.”. Continuă lectura „Iertarea – este un act de dragoste, nu de dreptate.” →

Vreau sa imi capat vederea!

Ce sa fac?

Un studiu englezesc a concluzionat ca socializarea virtuala (messangers, chat) afecteaza sanatatea. Ea cheama oamenii la comunicare, dar in realitate ii izoleaza. Din anii “90” incoace oamenii incep sa comunice mai putin in spatiu real, in favoarea celui virtual, in special copii. Asta creeaza tensiuni in familii, medii colegiale, serviciu, scoli, etc, toate mediile acestea sociale fiind compuse din oameni izolati.

Comunicarea excesiva pe virtual reduce inteligenta relationala, oamenii pierzand capacitatea de intelegere al limbajului trupului, activitata anumitor hormoni fiind diminuata in lipsa contactului direct cu oamenii, ceea ce afecteaza sanatatea. Toate acestea adauganduse ritmului sedentar, in sezut, putin oxinetat al celor ce stau in fata calculatorului.

Asadar dragi „internauti”, luati aminte! Studiile sunt reale si sa cautam sa ne folosim noi de acest mijloc, si sa nu ne foloseasca el pe noi, bine? 🙂

O zi buna sa aveti!

Am gasit pe blogul Taina casatoriei articolul „Cei 12 pasi ai alcoolicilor anonimi”. Am facut un curs pentru consilirea dependentelor, si am azit acolo si de aceasta metoda. Dar detaliat, abea acum le vad. Va invit sa le analizati!

1. Am admis ca eram neputinciosi in fata alcoolului, ca nu mai eram stapani pe viata noastra.

2. Am ajuns la credinta ca o Putere Superioara noua insine ne-ar putea reda sanatatea mintala.

3. Am hotarat sa ne lasam vointa si viata in grija unui Dumnezeu asa cum si-L inchipuia fiecare dintre noi. Continuă lectura „Despre „Cei 12 pasi ai alcoolicilor anonimi”” →

Nimic nu ajuta mai mult, dupa credinta personala, decat o constiinta curata. O constiinta curata aduce putere.

O constiinta sensibila este semnul unui crestin matur.

„Si oricine nu se hraneste decat cu lapte, nu este obisnuit cu cuvantul despre neprihanire, caci este un prunc. Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a caror judecata s-a deprins, prin intrebuintare, sa deosebeasca binele de rau” Evrei 5,13-14

Pavel avertizeaza pe Timotei ca alaturi de credinta, o constiinta clara este arm sa esentiala.

„Porunca pe care ti’o dau, fiule Timotei.. este ca, prin ele sa te lupti lupta cea buna, si sa pastrezi credinta si un cuget curat, pe care unii l-au pierdut si au cazut de la credinta.” 1Timotei 1, 18-19

Petru explica de ce o constiinta curata este esentiala pentru a depune marturie.

„…avand un cuget curat; pentru ca cei ce barfesc purtarea voastra buna in Hristos, sa ramana de rusine tocmai in lucrurile in care va vorbesc de rau.” 1Petru 3,16.

Insasi sanatatea si aparenta fizica sunt afectate prin lipsa unui cuget curat.

„Ferice de cel cu faradelegea iertata, si de cel cu pacatul acoperit! Cata vreme am tacut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate. Caci zi si noapte mana ta apasa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usuca pamantul de seceta verii.” Ps. 32, 1-4

Ştiai că aceia care par foarte tari de inimă, sunt în realitate slabi şi mai susceptibili?

Ştiai că aceia care-şi petrec timpul protejându-i pe alţii sunt cei care în realitate au nevoie să fie protejaţi de cineva?

Ştiai că cele trei lucruri cel mai greu de spus sunt:

– Te iubesc.

– Îmi pare rău.

– Ajută-mă.

Ştiai că atunci când ajuţi pe cineva, ajutorul ţi se întoarce îndoit?

Ştiai că este mai uşor să declari ce simţi în scris decât s-o spui cuiva în faţă? Dar ştiai că ar avea mai multă valoare dacă o spui în faţă?

Ştiai că dacă ceri ceva cu credinţă, vei primi?

Cand apostolul Pavel a venit in Filipi sa predice evanghelia era o slujitoare care avea un duh de ghicire. Aceasta cand l-a vazut pe apostolul Pavel si ceilalti frati, se tinea dupa ei si striga: “Acesti oameni sunt slujitorii lui Dumnezeu, Cel preainalt si ne vestesc calea mantuirii ! ”. Asa a facut ea mai multe zile, si Pavel, necajit intr’un final a mustrat duhul din acea femeie si l-a scos afara.

Adesea m-am gandit la textul acesta si imi dadeam seama ca Pavel a facut un efort de discernamant pana sa rezolve cazul acesta. Iar noi avem de invatat cateva lectii de aici:

In primul rand femeia ce vestea, vestea bine, insa ea nu lua seama la cele spune de Pavel, cum facuse Lidia cateva versete mai sus in textul din Fapte. Femeia aceasta se folosea de bunul nume al lui Pavel si se purta de ca si cum era impreuna lucratoare cu el si ceilalti lucratori. Si realitatea era alta.. ea era o ghicitoare si nu isi schimbase viata, insa rostea cuvinte bune. Asta nu este suficient. Pavel era necajit de comportamentul acesta si a trebuit sa o opreasca.

In alta ordine de idei, apostolul Pavel nu avea nevoie de sustinatori, laudatori. El umarea sa faca ucenici, ea nu parea sa fie interesata de acest lucru. Ea insa era interesata sa il ajute cumva pe Pavel. Vedem ca ajutorul nu este necesar in afara scopului mantuirii. Daca ceea ce facem noi nu duce la mantuire, ar trebui sa fim necajiti din cauza asta, si sa facem ceva in privinta asta!

„Rugăciunea este cea mai puternică armă a creştinului. Rugăciunea este cea care ne face eficienţi, ne face fericiţi, rugăciunea ne dă toată forţa necesară pentru a duce la îndeplinire cele ce ne sunt cerute de Dumnezeu. Da, toată viaţa ta poate şi trebuie să fie o rugăciune!” (Sfântul Josemaria Escriva)

Redau aici integral o initiativa in privinta rugaciunii, puteti intra pe site-ul dat mai jos pentru mai multe detalii.

In Matei 9:35-38 Domnul Isus ne indeamna sa ne rugam nu pentru cei pierduti prima data, ci ne cheama intai de orice sa ne rugam pentru lucratori! Sa ne rugam ca Domnul secerisului sa scoata lucratori la secerisul Sau.

Prin acesta pagina web am vrea sa va invitam sa va uniti in rugaciune cu noi pentru lucratorii din Romania, la acest ceas in care traim. Continuă lectura „Rugăciunea este unitatea de măsură a dragostei” →