Scopul unei constiinte clare

Intr’o tabara de vara, Dan, un elev in clasa a zecea, era adanc preocupat de neputinta sa de a spune altora despre credinta in Hristos. Conversatia noastra a decurs c-am astfel:

“Cat timp a trecut de cand ai fost capabil sa depui marturie?”

Dan: “Cam un an de zile”

“Poti sa te gandesti la ce s-a intamplat cu un an inainte, care ar fi putut fi cauza neputintei tale de a depune marturie?

Dan: “Ei bine, anul trecut eu am fost in echipa de baschet a liceului, si odata am dat drumul la un sir de injuraturi in vestiar. Prietenii au fost socati, deoarece se presupunea ca eu sunt crestin. Mereu de atunci m-am rusinat sa vorbesc altora despre Domnul”

Dan avea un bun rationament, de a nu depune marturie. El stia ca prietenii lui l-ar numi ipocrit. Notati cum Dumnezeu leaga o constiinta clara de o marturisire efectiva.

“Ci sfintiti in inimile voastre pe Hristos ca Domn. Fiti totdeauna gata sa raspundeti oricui va cere socoteala de nadejdea care este in voi; dar cu blandete si teama; Avand un cuget curat, …”

In aceeasi tabara de vara, o tanara isi dezvaluia aceeasi problema privind teama si incapacitatea ei de a povesti altora despre Hristos la coala. Cand a fost intrebata daca ea ar putea sa puncteze o cauza pentru aceasta, a povestit urmatoarea situatie.

Jan: “Lucrurile decurgeau destul de bine, pana intr’o zi la ora de matematica. Aveam o lucrare in acea zi, si prietena mea m-a lasat sa vad cateva din raspunsurile ei. M-am simtiti groaznic de atunci intr-adevar, si stiu ce ar spune prietena mea daca ar auzi ca eu le spun altora ca sunt crestina. Ar spune: “Esti mare fatarnica!”

* “Principeii de viata” Bill Gothard

3 gânduri despre „Scopul unei constiinte clare

  1. Avand un cuget curat

    Nu vad aici sa fie vorba de o viata curata ci de o constiinta curata; sanatoasa altfel spus.
    Cei prezentati in articol au alte probleme decat cele de marturisire eficienta.
    Din raspunsurile lor inteleg ca ei confunda prezentarea lui Dumnezeu cu prezentarea propriei persoane de unde ideea aberanta ca trebuie sa fii perfect (ca Dumnezeu) ca sa poti vorbi despre El.
    N-as baga vina lor ci parintilor lor spirituali care pun sarcini grele etc.

  2. thisisnotme:
    Este corect sa nu pretinzi ca esti ca Dumnezeu, pentru ca nu suntem.

    Dar sa fim atenti ca nu inseamna ca nu trebuie sa ne dorim asta, in ciuda faptului ca nu putem in viata asta. Iisus ne indeamna asa: „Fiti desavarsiti dupa cum si Tatal vostru este desavarsit!” Matei 5,48 Si nu putem desfiinta cuvantul lui Dumnezeu.

    Dar ceea ce trebuie sa facem in societate, este sa avem o atitudine modesta, cinstita dar sa facem cat tine de noi, sa nu fim fatarnici (adica egoisti, orgoliosi, lacomi, etc).

    Acestea pot fi in viata noastra dar la nivel de ispita, caderi, nu imprimate in caracterul nostru.

    Toate bune!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s