In memoriam Petru Dugulescu – Palatul Parlamentului 12.02.08

pastorpeterdugulescu.jpg

Inca un om al lui Dumnezeu in atentia “mai marilor” tarii, cinstit de acestia. Dupa fratele Richard Wurbrand, acum si fratele Petre Dugulescu.

Fie ca aceste lucruri sa reprezinte un semn bun pentru Romania si un impuls pentru evanghelici!

Astazi al Palatul Parlamentului a avut loc o intalnire speciala organizata de deputatul Petru Andea, in memoria pastorului Petru Dugulescu, cel care a infiintat Grupul Ecumenic de Rugaciune din Parlamentul Romaniei. In cadrul intalnirii au fost prezentate proiectele initiate si sustinute de Petru Dugulescu si, de asemenea, au fost lansate cartile autobiografice si cele de poezie ale poetului, pastorului si politicianului Petru Dugulescu. Deputatul Petru Andrea este acum presedintele Grupului Ecumenic de Rugaciune din Palatul Parlamentului Romaniei.

Au fost inviatati mai multi pastori de mai multe confesiuni, preoti, parlamentari, familie indoliata si alti cunoscuti. Au fosti niste marturii impresionante, recital de poezie scrisa de fr Petrica, fata lui cea mica Eunice Dugulescu a interpretat o poezie a tatalui sau intr-un mod coplesitor, mosteneste darul artistic, poetic de la tatal ei. Aveti inregistrarea in boxa laterala cu numele ei.

Au luat cuvantul la intalnire:

Dl deputat Petru Andea

Fr. Pastor si Presedintele Comunitatii Baptiste Bucuresti Daniel Maris a inceput cu rugaciune intalnirea

Liviu Bocaniala a cantat o melodie “Cantec insingurat”

Presedintele Uniunii Baptiste din Romania, fr Otniel Bunaciu a avut un cuvant despre fr Petrica Dugulescu

Marius Radu a lansat volumul de poezii “Calatorii Enigmatici, Apus de Mileniu”

Edi Mihaescu a cantat o melodie extraordinara, care este inregistrata in boxa laterala “Pastorul singuratic

Fostul deputat Dorin Mihai

Recital poezie Ligia Dugulescu

Scurt istoric al Asociatiei “Isus Speranta Romaniei” – Ion Chiforeanu, aceasta este inregistrata in boxa laterala

Cuvant al Secretarului Uniunii Baptiste Ionel Tutac, este de asemenea inregistrat

Lansarea volumelor autobiografice “Ei mi-au programat moartea, Democratie si persecutie – Marius Cimpoae.

Poezie – Eunice Dugulescu, este inregistrata

Ligia Dugulescu a prezentat proiecte ale asociatiei “Isus Speranta Romaniei”

Marturie Alex Criste, beneficiar al proiectului “Fratii lui Onisim”

Cuvant de incheiere – Pastorul Laurentiu Timis

 

Doua lucruri interesante:

Fratele Jean Chiforeanu ne spune ca inca din 1978 fratele Petre Dugulescu visa ca vor veni vremuri cand evanghelia va fi propovaduita pe stadioane, vor exista televiziuni crestine, posturi de radio crestine. Dupa revolutie fratele Dugulescu l-a chemat pe fratele Ion Chiforeanu sa traiasca impreuna acest vis in Romania . Asa au infiintat Asociatia “Isus Speranta Romaniei”.

Fratele Ionel Tutac ne spunea de evenimentul din Timisoara, cand fratele Dugulescu a condus masele de oameni in rugaciunea „Tatal Nostru” cu totii, Revolutia practic nu fusese inceputa, Ceausescu era inca pe scaun in momentul acela, si putini realizam curajul pe cre l-a avut fratele Petre Dugulescu in momentele acelea si riscul la care se angajase din dorinta lui de a conduce oamenii la Hristos.

Misiuena crestinului – caracterul ei

“Duceti-va si faceti uceniti din toate neamurile…” Matei 28

Domnul Iisus a lasat cea mai provocatoare misiune ucenicilor lui. In primul rand El spune:

“Toata puterea mi-a fost data in cer si pe pamant” Asta arata autoritata Celui ce trimite. Asta este foarte relevant, daca El este ce-a mai mare autoritate, atunci stii ca nimeni nu are autoritatea legala sa te opreasca. Domnul Iisus are autoritatea absoluta. Nu poate fi contramandata de nimeni.

A fece ucenici inseamna ca un om sa stea pe langa “mesterul” sau pana invata meseria. Ca sa faci ucenici trebuie neaparat ca tu insuti sa il fi cunoscut personal pe Hristos si sa traiesti cu El, altfel oamenii nu au ce invata de la tine. Cunostinta teoretica, nu are puterea sa se multiplice, cunostinta traita are mai mult impact.

Domnul Iisus i-a lasat singuri pe ucenici. Singuri in lume, ca pe niste miei intre lupi. Le-a dat insa o comanda speciala: “Ramaneti in cetate pana cand veti fi imbracati cu putere de sus”. Dupa cum ucenicii erau ajutati si calauziti mereu de Hristos cand traia pe pamant, tot asa Domnul le-a promis: “Va voi da un alt Mangaietor ca Mine, El va fi cu voi”. Acest Duh Sfant a luat locul lui Hristos in calauzirea si imputernicirea lor pamanteana.

Caracterul misiunii crestinului.  Pentru a intelege mai bine caracterul misiunii ne vom gandi la un general amintit de Sun Tzi in cartea sa “Arta razboiului”. Acest general trebuia sa cucereasca o tara insulara. Era o tara puternica si viteaza. Generalul ca sa se asigure ca va invinge acea tara, dupa ce armatele lui au coborat din corabii, el a dat foc corabiilor. Soldatii cand au vazut asa, ei si-au dat seama ca nu mai au decat doua sanse, ori mor, ori ii inving pe inamici, si au lutat cu toata puterea si fiinta lor. Au castigat razboiul. Generalul a pus bine problema, ar fi putut lupta cu jumatate de inima daca stiau ca au cum sa se retraga si sa plece inapoi cu corabiile si ar fi pierdut razboiul.

Asa este si misiunea crestina, oricum suntem in lume, nu putem sa ne refugiem in “Cer”, aici ori luptam, ori suntem invinsi de lume. Multi nu realizeaza aceasta situatie, nu exista de fapt o cetate de scapare. Aici trebuie sa fim gata sa Ii fim misionar, martor sau martir daca trebuie. Nu poti sta in lume fara sa faci misiune si lumea sa nu te cucereasca in timpul acesta. Cineva trebuie sa avanseze, ori lumea in biserica, ori biserica in lume.

Cand biserica va realiza acest adevar, va incepe sa lupte ca armatele generalului din cartea lui Sun Tzi.

Doamne trezeste-ne!

Repros


Avem doua alternative: Sa continuam sa reprosam lumii ca ne streseaza, sau sa ne asumam responsabilitatea reactiilor si sa ni ne schimbam deliberat climatul emotional. – Doc Childre si Howard Martin

Poti da gres de multe ori, dar esuezi cu adevarat de-abia atunci cand incepi sa arunci vina pe altii. – John Burroughs

Cand dai vina pe altii, renunti la puterea de a te schimba. – Dr. Robert Anthony

Cand facem effortul de a simti compasiune in loc sa reprosam sau sa ne invinovatim, inima se deschide din nou si ramane deschisa. – Sara Pddison

Caderile celui neprihanit

“Caci cel neprihanit de sapte ori cade si se ridica din nou, dar cei rai se prabusesc in nenorocire” Pv. 24, 16

Diferenta consta in puterea care ii anima. Cel neprihanit este ridicat de puterea Duhui Sfant si iertarea sangelui lui Hristos, pe cand cel nelegiuit cade sub povara pacatelor lor fata de care nu se pocaieste si de aceea nu mai poate sa se ridice. El se ridica cu vorba, in sensul ca se lauda de ochii oamenilor, dar in realitate el este jos, consiinta lui il doboara, lucrurile de care se teme acelea se implinesc in viata lui. Este practic imposibil sa te ridici daca ai cazut pe drept sub povara pacatelor tale fara sa vrei sa te pocaiesti. Iti vei lua pedeapsa. Cel neprihanit scapa, pentru ca pentru el a murit Hristos, si pacatele celui neprihanit sunt platite, Hristos nu a avut pacat, deci el a murit pentru pacatel celor ce cred in El. Dar ca sa fi ajutat de Hristos cand ai cazut, trebuie ca si tu sa fi la dispozitia lui cu tot ce esti. Aici nu este vorba ca tu ii faci un bine lui Dumnezeu, sau il ajuti pe el si prea plinul tau. Ci vei descoperi ca Dumnezeu te-a creat pentru un anumit lucru si acesta este cuprins in planul lui Dumnezeu, cand incepi sa faci acel lucru, iti dai seamna ca pentru acela ai fost creeat si nimic nu te implineste mai mult decat acel lucru. De aceea cu bucurie copii lui Dumnezeu fac voia Lui, si Acesta ii ridica de sapte ori daca se intampla sa cada, pentru ca ei au un Rascumparator. Sa faca Dumnezeu sa ai si tu Unul!