Care este darul tău?

Se spune că ceea ce poți face bine, fără mult efort, acela este darul tău. Asta nu înseamnă că nu trebuie să muncești pentru darul tău!

Darul tău este chemarea ta în viață. Fă ceea ce ești înzestrat să faci!

Acel lucru îți va deschide ușile în viață. Iosif prin darurile lui s-a ridicat în viață (tălmacirea viselor, administrarea). David prin darurile lui s-a ridicat în viață (vitejia, închinarea). Daniel prin darurile lui s-a ridicat în viață (tălmăcirea viselor, cunoștința) etc.

Acel lucru te va ajuta să te armonizezi cu cei din jurul tău, îți vei găsi locul între ei. Acel lucru îți va da preocupare cu folos, nu vei sta să te uiți la alții. Acel lucru îți va da împlinire personală, nu vei mai tânji la ce au alții. Acel lucru te va răsplăti în ziua cercetării!

Vezi care este darul tău și apucă-te de lucru! Nu poți să nu ai un dar de la Dumnezeu!

Mândira și subestimarea

De departe cele mai mari probleme ale creștinilor de astăzi sunt mândria și subestimarea. Cel mându se poartă aspru cu ceilalți și este indulgent cu sine. Cel ce se subestimează, merge după alții, apoi se plânge de starea lui.

Cel înțelept este cel ce se poartă cu alții și cu sine după Cuvânt, și nu face nici un pas până nu verifică cu Scriptura!

Dragostea, înțelepciunea și sfințenia

„… Cei ce-L iubesc (pe Domnul) sunt ca soarele când se arată în puterea lui” Jud. 5,31.

„Cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului și cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac și în veci de veci.” Daniel 12,3.

„Să le păziți și să le împliniți (legile); căci aceasta va fi înțelepciunea și priceperea voastră înaintea popoarelor” Deut. 4,6.

Aceste versete se explică reciproc. În primul rând vedem că cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului, ca stelele. Înțelepciune și priceperea sunt țintele vieții.

Dar ce înseamnă să fii înțelept și priceput, știm că Iov 28,28 ne spune că „înțelepciunea este frica de Domnul și priceperea este depărtarea de rău.” Ca să fiu mai simplu înțelepciunea este sfințenia! Nu doar teama de Domnul, adică la nivel de intenție, ci și îndepărtarea de rău concretă. Deci este înțelept cel ce este sfânt, cel ce se depărtează de orice rău.

Iar versetul din Judecători ne spune că iubirea de Dumnezeu ne face să strălucim. John Wesley spunea: „Iubirea este cea mai înaltă formă de sfințenie”, iar apostolul Pavel subliniază: „De fapt: Să nu preacurveşti, să nu ucizi, să nu furi, să nu faci nicio mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti şi orice altă poruncă mai poate fi se cuprind în porunca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” (Rom 13:9).

Oameni buni, ce se cere de la noi este să iubim, nu cu limba, ci cu fapta și cu adevărul, prin aceasta vom străluci și vom câștiga sufletele celor din jur (1 Ioan 3,18; Pv. 11,30).