Datoria și placerea

A îți face datoria, înseamnă pentru unii, să face ceea ce nu îți place întotdeauna. Unii aplică din păcate acest lucru și în voia lui Dumnezeu. „Nu pot să fac ceea ce nu simt!” Unii mai bagă și spiritualul: „Nu am chemare, nu simt de la Domnul!”

Părerea mea este că acest lucru este valabil atunci când faci ceva nedrept, iar tu îți chinuești sufletul pentru că depinzi de acea autoritate, îți e: părinte, patron, profesor etc. Dar când aplici acest lucru la voia lui Dumnezeu, tu mărturisești ceva: Că nu iubești adevărul.

Voia lui Dumnezeu este întotdeauna adevărul, adică ceea ce ai face tu dacă ai cunoaște toate variantele. Dacă spui că nu poți face mereu datoria, voia lui Dumnezeu, înseană că nu iubești adevărul. Când cineva iubește adevărul și dreptatea, iubește să facă voia lui Dumnezeu, care este mereu dreptate și adevăr.

De fapt spiritul acesta de plictiseală și lipsa disponibilității pentru voia lui Dumnezeu vine din lipsa de dragoste pentru adevăr și o viață în afara lui.