Se spune că atunci când Michelangelo a început să picteze nuduri, maestrul lui l-a întrebat: De ce picteazi nuduri? Vreau să îi văd cu îi vede Dumnezeu? Dar tu ești Dumnezeu?

Cu toate acestea Michelangelo a continuat și s-a detașat de maestrul lui. De aici a început un trend în care arta era folosita ca scuză pentru patimă, pentru imoralitate. Astăzi tot din acest motiv unii iubesc arta, simt că acolo ar putea avea libertatea pe care nu și-o pot permite în societate.

În realitate arta are un mesaj la fel ca o prelegere, ca un cântec, în care tu poți spune o prostie, o hulă, sau o învățătură de duh. Tot așa este și arta! Eu cred că lumea de astăzi sub masca artei, aprobă și felicită toate ticăloșiile, însă arta are un mesaj la fel ca tot ceea ce facem și spunem.

Arta nu este amorală! Atunci de ce nu ucizi de dragul artei? Arta este o „găselniță”, așa cum a fost atâtea curente și mișcări prin care răul încearcă să pătrundă, până e demascat.

Folosiți bine arta!