M-am întâlnit de curând cu această întrebare.
După ce m-am întors la Domnul, la câțiva ani simțeam că nu mai cresc, simteam că cerul e cenușiu deasupra mea, orice aș fi făcut, deși citeam biblia, mergeam la biserică, mă rugam. În orașul meu a venit un misionar și i-am spus de situație. El m-a întrebat ce s-a întâmplat cu mine înainte de convertire, cum am fost, ce am făcut? I-am spus că am făcut yoga. El m-a întrebat dacă am cerut Domnului iertare pentru asta. I-am spus că m-am lăsat, dar nu am cerut iertare. Mi-a cerut să mărturisesc asta Domnului. Aceea mi-a fost eliberarea!
Ceea ce cred că este cu lipsa de creștere spirituală a unora este în legătură cu păcatele nemărturisite, uneori tainice, moștenite, sau agățate de noi prin ocult. Este nevoie să ne cercetăm sincer în lumina Scripturilor sub călăuzirea Duhului Sfânt și să ne curățim în sângele Domnului Isus. Aici nu este vorba de oameni, de cum ne simțim, de judecățile altora, cine câștigă ș.a. Este vorba de o lege spirituală – legea păcatului și a morții! Dacă nu mărturisim păcatul, atunci el ne axfisiază, pune un zid de despărțire între noi și Dumnezeu (Is. 59,1-2).
Din păcate unii fac alte păcate în această situație, complicând situația în loc să o rezolve. Poate fi vorba de neiertare, de împietrire, de tăinuire a ceva rău.
Când ceva trebuie mărturisit, trebuie spălat în sângele Domnului, când ceva nu poate fi făcut, trebuie cerută puterea Duhului Sfânt. Sângele și Duhul Sfânt ne ajută în viața spirituală. Unul ne eliberează de rău, Altul ne împuternicește pentru bine.