Domnul ne spune: ”Voi sunteți lumina lumii!” Asta înseamnă trei lucruri potrivit sfintelor scripturi:
În primul rând fapte. Domnul spune mai departe: ”ca ei văzând faptele voastre bune, să slăvească pe Dumnezeu”. Dacă vrem să luminăm avem nevoie de fapte. Noi nu suntem mântuiți prin fapte, dar efectul mântuirii sunt tot felul de fapte bune. Noi dacă suntem născuți din nou, noi nu putem să trăim oricum, noi nu putem să stăm neroditori. Nu există lumină mai puternică afară de cea a faptelor. Soțiile care au soți necredincioși prin purtarea lor bună îi pot câștiga, asta arată cum se poate ajunge la inima lor, cu faptele făcute într-un duh de rugăciune.
În al doilea rând consum. Lumina se consumă întotdeauna. Orice lampă ca să dea lumină trebuie să consume untdelemn. Lumânarea se consumă în întregime, chiar becurile moderne se consumă într-un final. Nu putem aspira la luxul lipsei de consumație. Domnul Isus se consumă în fiecare colipă pentru lucrarea lui Dumnezeu. Apostolul Pavel mărturisea că trupul nostru de afară se trece. Ca să dai lumină, ca să faci lucrarea lui Dumnezeu trebuie să accepți acest conccept divin și anume acela că trebuie să te consumi. Să te rogi, să studiezi, să strigi la Dumnezesu și să muncești în orice fel, plin de râvnă și de freamăt sfânt.
În final lumina vine de la Dumnezeu. Să nu căutăm în noi lumina pentru că nu o găsim. Noi nu avem în noi lumină. Noi nu putem produce lumină. Orice mișcare am face, lumina vine numai de la Dumnezeu. Domnul Isus este lumina lumii. Noi nu putem fi lumină decât în măsura în care îl lăsăm pe El să trăiască în noi, să lumineze gândurile noastre (izvorul oricărei fapte), buzele și faptele noastre. Isus este lumina lumii, dacă vrem să luminăm, Cuvântul Lui trebuie să locuiască din belșug în noi. Forma finală a luminării este aceasta: ”…trăiesc dar nu mai tăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine!” Galateni 2,20.