Matei 4:3  Ispititorul s-a apropiat de El, şi i-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pîini.”
4  Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: „Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.

Isus înainte de a intra în lucrare propriu zis a fost dus de Duhul în pustiu ca să fie ispitit de diavolul. El a fost pus la test, încercat, nu pentru a i se da o notă probabil, ci pentru învățătura și întărirea noastră.

– Satan urmărește în primul rând momentul potrivit – „La urmă a flămânzit”. Domnul ne învață să fim înțelepți ca șerpii, adică ar trebui să înțelegem această utilitate a celui rău și să nu mai întrebăm: „Doamne, de ce tocmai acum mi s-a întâmplat cutare lucru, sau de ce tocmai mie?”

– Apoi Satan urmărește nevoile de bază – „Poruncește pietrei să se facă pânie”. Să nu ne surprindă simplitatea ispitei, pentru că este printre cele mai grele. Exprimă nevoia de bază a fiecărui om. Câți nu lasă pe locul doi pe Dumnezeu pentru aceste nevoi „legitime și de bază” a pâinii? Satan aici cere satisfacerea nevoilor de bază pentru a trăi. Ce e rău în asta? Alege calea tihnei în locul zbuciumului! Totul este bun și frumos până aici, dar când te gândești la voia lui Dumnezeu, la adevăr și la dreptate, tot ce este „sub soare” trebuie să cadă pe locul doi, chiar dacă este nevoie de bază, de viață, sau orice altceva. Aici mulți nu surprind subtilitatea Satanei, și spun: „Ce mare lucru, ce e rău în asta?”. Isus însă a refuzat, văzând clar intenția Satanei de a îl pune împotriva voii lui Dumnezeu printr-un lucru așa de simplu, de necesar și nevinovat. Continuă lectura „„Omul nu trăiește numai cu pâine…” Matei 4” →