Un medic ilustreaza consecintele mentale ale mentinerii starii de ranchiuna, cu urmatoarea relatare:
„In momentul cand am inceput sa urasc un om, eu devin sclavul lui. Nu imi mai place munca mea, pentru ca el imi controleaza gandurile mele. Resentimentele mele produc prea multi hormoni de stres in organismul meu si devin obosit numai dupa cateva ore de munca. Munca care inainte imi placea, este acum o corvoad. Chiar vacantele inceteaza de a-mi mai face placere… Nu pot sa scap de aceasta stransoare tiranica a mintii. Cand chelnerul imi serveste friptura, poate sa fie tot asa de bine paine uscata sai apa. Dintii mei mesteca mancarea si eu o inghit, dar omul pe care-l urasc nu-mi permite sa ma bucur de gustul ei”
Din aceasta cauza Solomon a scris: „Mai bine un pranz de verdeturi si dragoste, decat un bou ingrasat si ura” Proverbe 15,17
Lectia finala: Nu ura pe nimeni! Asuma-ti riscurile! Iarta totul, alege sa uiti! Asa ai randamentul maxim pe pentru situatia cu care te confrunti.
romoflorin 
Da, sunt de-acord , totul este o ALEGERE. O alegere continua care trebuie sa ne duca mai aproape de Domnul nostru: in Iubire, In Iertare, in Mila etc. Dragostea noastra pentru EL , trebuie sa treaca dincolo de orice resentiment, si fie ca Duhul lui Christos sa ne ajute in toate imperfectiunile Iubirii noastre. Amin!