In biblie se spune ca “Duhul Sfant se lupta in noi” Gen. 6,3 “Duhul Meu nu va ramanea pururea in voi” (sensul este: nu se va lupta pururea). Asta era decizia lui Dumnezeu datorita pacatelor oamneilor. Insa prin Hristos, acel Duh va veni si isi va relua lupta in noi insine, pentru a ne aduce in voia lui Dumnezeu, asemanandu-ne tot mai mult cu Fiul Sau Iisus Hristos.
Sunt oameni care cred literal asa cum spune Scriptura ca Duhul se lupta in ei, si se roaga pentru asta, si interesant este ca efectele sunt pe masura.
Altii, mai sobri (nu neaparat in sens bun), spun: Duhul Sfant este in noi de cand credem in Iisus (si asa este). Deci toti avem Duhul si nu trebuie sa mai ne luptam in vre’un fel.
Nu stiu daca oamenii realizeaza, insa cand spun asa, ei muta actiunea de pe umenii Duhului si o pun pe umerii omului, sau nu o mai pun nicaieri. Pentru ca devin pasivi si se incred zadarnic in teorii.
Cred ca este nevoie sa credem aceste amanunte, pentru ca ele fac sens in mintea si in sufletul nostru. Cand te gandesti la cine se lupta in tine, nu e tot una sa il vezi pe Dumnezeu acolo, sau sa te vezi pe tine. Rezultatul este tot atat de diferit. Si nu este nimic irational aici.
Credinta in Dumnezeu fara credinta in actiunea lui Dumnezeu, este o credinta neputincioasa, pentru ca il lasa tot pe bietul om sa traga, e ca in timpul Vechilui Testamnet: sa nu faci, sa nu faci, sa faci, sa faci, etc.
Trebuie sa credem ca El va lucra in noi, si asta se va vedea clar in comportamentul, viata noastra. (daca tu spui: cred asa! Dar nu se vede nici un efect, ori nu crezi cu adevarat, ori mintea ta e superficiala si nu aprofundeaza cu seriozitate ceea ce spui)
romoflorin 