Innoirea mintii

Apostolul Pavel ne indeamna in Roamni 12, 2 „Sa nu ne potrivim chipului veacului acestuia, ci sa ne prefacem prin innoirea mintii noastre” Adica sa nu adoptam menatalitatea lumii (egoista, aroganta, nedreapta), ci sa luam mentalitatea lui Dumnezeu din Cuvantul Lui.

Care sunt riscurile celui ce nu isi innoieste (schimba) mintea prin Cuvant:

1. Nu poate fi folosit de Dumnezeu (el crede niste minciuni, mituri, ia drept adevar ceea ce nu este. Chiar daca isi sustine cu propriile argumente parerile, in practica se vede, nu functioneaza ce crede el)

2. Se plange (el are framantari interioare, adesea crede ca ceilalti trebuie sa se schimbe, insa acelea sunt problemele lui. Daca ar fi impacat cu sine insusi ar avea pace, si nu ar depinde de altii. El lupta cu propria constiinta.)

3. Nu poate socializa, in special in grupuri mici (el are pareri opuse Bibliei si rastalmaceste Scriptura, el nu se gandeste la altii, sau daca are sens ce spune el, el doar vrea sa spuna ce crede el)

4. Se plictiseste ( Dumnezeu nu se poate folosi de el si in consecinta nu se simte util, implinit. Devine nemultumit)

Care sunt minciunile prin care sunt amagiti acesti oameni:

– „Tu esti un om destept, educat, nu ca ceilalti!”

– „Numai tu intelegi anumite lucruri, ceilalti nu le pot pricepe!”

– „Dumnezeu te-a chemat sa indrepti pe ceilalti, chiar si pe pastori, preoti!”

Este uimitor cat de mult rau pot face mandria si comoditatea la un loc. Oamenii vor sa fie cineva, insa din comoditate prefera scurtatura. Si asta nu exista. Ei nu accepta situatia pentru ca ii minte societatea ca se poate, si ajunge ca in cazurile de mai sus.

Domnul sa ne dea minte sanatoasa si smerenie, sa primim Cuvantul Lui, ca sa putem fi oameni folositi de Dumnezeu!

3 gânduri despre „Innoirea mintii

  1. Undeva ma simt vizata si recunosc cu oarecare jena…dar…am interese (nemateriale) diferite de cei din jurul meu, poate din cauza profesiei si domeniului de activitate. Ma intereseaza progresul stiintei biologice in general si psihologia si comportamentul uman (si implicit cel animal) in special. Dar este un domeniu limitat chiar si in lume, acolo oamenii sunt interesati de partea materiala si de prestigiu a progreselor stiintei.
    Sunt sigura ca nu este vorba de mandrie. Am invatat sa nu ma inchin ratiunii mintii ci sa supun gandurile mele ascultarii de Hristos. Dar a citi carti pe care nu o pot comenta cu altcineva (chiar si cei interesati nu au timp sau nu gasesc interesante cartile care-mi plac mie) si sa nu am cel putin o persoana cu care sa pot comenta lucrurile de interes pentru mine ma frusteaza foarte tare. Nu obosesc sa caut in continuare sa ma bucur de informatiile (atat de multe aparute in ultimii zece ani de cand am iesit din domeniu) legate de educatie si cum se descifreaza comportamentul uman si bazele lui chimice si hormonale din organismul nostru. Stiu ca exista o asociatie a tinerilor medici crestini dar ei se adreseaza tot celor cu preocupari pentru tineri sau se ocupa de evanghelizare. Este oare sterila activitatea mea intelectuala si fara „rod” pentru slava lui Dumnezeu? Dar orice as face tot acolo ma intorc si oricate studii biblice as face sunt vesnic constransa sa citesc sau sa studiez altceva decat mi-ar place mie. Iar vorbind de placeri, care sunt foarte reduse, ma lupt sa nu ajung ca unica placere sa devina cea a gustului (a mancarii). Am o lupta continua cu dependenta de cumparaturi si uneori ma simt biruitoare dar daca in jur alte persoane sunt robite de acest viciu ma simt dezorientata si nesigura. Nu incerc sa corectez pe altii de ce mie mi se pare incorect inaintea lui Dumnezeu dar ma face sa ma feresc de cei care nu considera niciun rau in „shoping” abuziv.
    Am prieteni din lume cu care pot discuta orice subiect, dar in prezenta lor eu nu ma „zidesc” ei ramanand la fel de sceptici la orice fel de argumente in favoarea existentei lui Dumnezeu (de altfel cum am fost si eu). Poate ca inseamna slabiciune in credinta sau nesiguranta desi traiesc toate argumentele harului lui Dumnezeu.

  2. hmm.. interesant, si pe mine ma fascina stiinta despre oameni atat biologic, cat si psihologic, dar mai ales spiritual. Acum la mine in mod real primeaza interesul spiritual, la inceput nu le stiam decat pe primele doua. Datorita preocuparii mari, adica cererii mari pe plan spiritual, nu prea mai am timp sa aprofundez primele doua aspecte, dect din cand in cand.

    Cred ca fiecare avem niste particularitati unice, nu cred ca suntem ciudati prin asta, cred ca daca am cunoaste mai mult pe altii, la fel sunt si ei, dar in alte privinte, domenii.

    Cat despre interesul celorlalti in domeniul de care ai zis, sincer sa fiu, asa mi se intampla mie dar pe invers. Si de asemenea uneori sunt foarte frustrat. Adica, eu incerc sa vorbesc cu cineva despre aspectul spiritual, si el nu are nici cea mai mica urma de interes, ca sa nu spun cunostinte sau bunavointa.. In fine mai ciudat este ca unii sa pretind a fi spirituali, adica nascuti din nou, si sunt asa de putini interesati in „tema”, sau asa de mult interesati de altele. Nu judec pe nimeni, chiar daca pentru unii as avea anumite indemnuri.

    Cred ca incet, incet, ma maturizez si incep sa lupt pe alte fronturi, adica nu direct, ci prin rugaciuni. E mai bine pentru toti am observat, si simt ca si lui Dumnezeu ii place 🙂 ma propie mai mult de El.

    Interesanta dependenta de cumparaturi. Cred ca ai fost candva rasfatata cu asta, iar acum tinzi spre polul celalalt. Cred ca idealul nostru trebuie sa fie cumpatarea, nu cred in auteritate, desi in mod natural inclin spre asta.

    Legat de domeniul stiintific, cred ca este vorba de trecutul tau, pe care oarecum putini il au, cum e vorba aceea „geniile sunt nefericite” pentru ca adesea sunt singuri. Cand cineva este familiarizat cu stiinta, isi face o viziune, o privire de ansamblu, si intr’o discutie zburda prin termeni, ideologii, ceilalti nu doar ca nu au asa un interes mare, dar cred ca ii pierzi pe traseu, adica poate se si inhiba datorita valului de informatie al discutiei, si se intimideaza. Poate ca ti-ai dat seama de asta uneori,dar cred ca asa se intampla si se explica situatia uneori.

    Cred ca este ok, oamenii asa sunt, fiecare isi vede de ale lui intr’un fel, Duhul Sfant poate sa puna pe unii pe acelasi drum, sau o viziune, pasiune uneste pa oameni, altfel ei sunt diferiti in interese, si trebuie sa acceptam asta cu blandete si dragoste chiar.

    Hai ca m-am lungit
    mai vorbim
    Florin S.

  3. Contextul din Atena lui Platon(coruptie, violenta, decadere morala), reclama un nou mod de gandire. El provenea dintr-o familie bogata, aristrocrata, statutul sau destinandu-l carierei politice de frunte. Dezamagit de politica din Atena se indeparteaza. Marturisirea sa se regaseste in scrisoarea a VII-a. Iata nevoia de un mod de gandire radical nou.
    Invatatura Aceluia care este Salvatorul sufletelor decazute spune:Pocainta-adica metanoia-un nou mod de gandire.
    Romania:am avut o Revolutie, dar gandirea noastra n-a fost revolutionata.
    Cine desconsidera poacainta-metanoia-innoirea mintii, desconsidera o solutie indicata de marturia istoriei, de marturia Bibliei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s