Spirtul de sacrificiu al bisericii primare

Citeam de curand dintr-o carte de istorie despre motivele cresterii bisericii primare intr-un mod asa de puternic. Si scria urmatoarele: “Publicul roman era aspru si crud, insa nu lipsit de mila: asa ca fara indoiala ca atitudinea martirilor si in mod deosebit a tinerelor femei care sufereau impreuna cu sotii lor producea o impresie profunda. Fiecare caz in parte ne releva curajul in fata torturii, respect pentru vrajmas si acceptarea cu bucurie a suferintelor ca fiind calea trasata de Domnul si care duce in imparatia cerurilor.”

Ce observ aici era ca si tinerele sotii erau gata de sacrificii pentru Hristos. Daca se dedica tineri, oamenii spun ca oricum tinerii sunt din fire pasionati si aventurieri. Daca au spirit de sacrificiu unii lideri, oamenii spun: asta este chemarea lor, talentul lor, sunt profesionisti. Si nimic deosebit nu se intampla. Insa atunci cand mic si mare, familistii tineri, sotiile lor, probabil cu copii dupa ei sunt dedicati lui Hristos oamenii raman strapunsi in constiinta lor si impresia creata este profunda. Hristos se vede cu adevarat in viata noastra atunci. (cand e vorba de consacrare sa nu ne gandim la oameni, biserica sau cult, pentru ca daca suntem dedicati pe Dumnezeu il cinstim prin asta nu pe oameni)

Sa ne ajute Domnul sa ajungem la acest nivel de sacrificiu.

4 gânduri despre „Spirtul de sacrificiu al bisericii primare

  1. Cred ca biserica in care principiile bisericii primare sunt respectate poate fi numita bierica adevarata, nou testamentala. Poti sa te uiti in box-ul lateral si sa scoti fisierul „urma sangelui”. Acolo este istoria crestinilor care au platit cu viata lor credinta in Hristos d-a lungul secolelor.

Lasă un comentariu