Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celorce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru ceice vă asupresc şi vă prigonesc, (Matei 5:44)
Această învățătură este vârful de lance al Domnului Isus. Aici este o învățătură efectiv diferită de cea a vechiului testament. Care este logica, rațiunea pentru care să iubești pe vrăjmaș?
Primul ar fi mântuirea. Ideea este că orice om este un potențial creștin, ucenic al Domnului Isus. Iar pentru că noi nu știm care sunt aceia, trebuie să facem bine tuturor. Apostolul Pavel a fost un prigonitor înainte să devină apostol.
Principiul al doilea este dezbătut chiar de apostolul Pavel:
”Nu vă lăsați biruiți de rău, ci biruiți răul prin bine” Romani 12, 21.
Răul nu trece cu rău, ci cu bine. Dacă nu răspunzi cu bine la rău, în timp te vei îndrepta spre rău. Aici este auto-apărare. Pentru ca să nu ne biruiască răul, trebuie să facem binele. Cel rău nu mai are ce pierde, e condamnat, el joacă o ultimă carte: să cazi și tu la fel ca el. Să faci bine în mod deliberat, necondiționat este singura alternativă ca să nu te pleci în fața răului. De aceea iubiți pe vrăjmașii voștri, ca să dovediți sfințenia lui Dumnezeu și să măriți mai mult vinovăția celui rău.
romoflorin 