Psalms 33:18 “Iatã, ochiul Domnului priveste peste cei ce se tem de El, peste cei ce nãdãjduiesc în bunãtatea Lui,”
Biblia spune despre noi ca suntem rai, despre lume spune ca zace in cel rau. Daca nu nadajduim in bunatatea Domnului, in ce sa mai nadajduim? Cum ne vom ridica? Cine? Hristos cand a citit in Sinagoga din sului cartii
Isaiah 61:1 „Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, cãci Domnul M-a uns sã aduc vesti bune celor nenorociti:”
El vorbeste acolo doar de vesti bune. Dupa pasajul acesta in Isaia textul continua cu “o zi de razbunare”, dar interesant ca Domnul cand ajunge la o zi de razbunare se opreste si inchide sulul cartii. Inca nu a sosit ceasul. Unii se pripesc sa deschida sulul (subiectul) inainte de vreme, de parca ar avea dreptul si autoritatea. Este adevarat ca va veni o zi de razbunare, o zi sangeroasa, spune scriptura ca sangele va fi pe pamnat pana la zabrelele cailor. Doamne ce zi! Dar inca nu a sosit ceasul! Momentan suntem in perioada mangaierilor. Iisus cand trebuia sa plece de pe pamant a spus:
John 14:16 “Si Eu voi ruga pe Tatãl, si El vã va da un alt mângîietor “
Aici Domnul spune doua lucruri: Ca El a venit pe pamant sa magaie pe oameni, sa le dea odihna, sa le reconforteze sufletele, si cand el pleaca va trimite un Alt Mangaietor ca El. Isus e primul, Duhul este al doilea Mangaietor.
Aceasta este una din temeliile credintei noastre ca Domnul este bun si indurator, daca ar fi aspru si nemilos, am fi terminati, noi deja suntem datori vanduti la el prin nastere. Ce poti astepta in cazul acesta daca nu este bun interlocutorul tau. Slavit sa fie Domnul ca bunatatea lui tine in veci iar noi nadajduim in bunatatea Lui, si vom face asta pana la capat. Amin!