Dilemele Craciunului

 

1Sarbatoare sau Sarbatorit?

In luna aceasta oamenii sunt plini de sarbatoare, se pune intrebarea: “Oare cati sunt plini de Sarbatorit?”. Esenta sarbatorii trebuie sa fie Sarbatoritul! Cati se mai gandesc ca de “Craciun” cel mai important este Hristos. Bucuria craciunului depinde de relatia noastra cu sarbatoritul si nu cu Sarbatoarea.

Craciun sau Cristos?

“Mos Craciun” este un personaj care se pomeneste toata luna, sunt tot felul de povestiri in jurul lui. Toate sunt obiceiuri, toate sunt traditii, nu sunt reale, istorice. Esenta sarbatorii trebuie subliniata: e Cristos! El e real, istoric. Nu facem cronologia acestor obiceiuri, dar trebuie sa alegem intre Craciun si Cristos! De asta depinde foarte mult natura sarbatori in sine.

Prunc sau Mantuitor?

Iar daca noi am ales pe Cristos, ce este el pentru tine? Unii spun: “Un prunc!”. Ingerii au vestit altceva: “Astazi in cetatea lui David vi s-a nascut un Mantuitor!” El nu a venit sa fie doar un prunc dragalas, atatia pe lume sunt asa. Numai Unul e Mantuitorul, Acela fara de pacat, Acela care a trait si a murit pentru acei ce cred si il urmeaza pe El pana la capat.

Craciun fericit!

Ce cred eu despre dezbaterile crestine

 

Am avut mai multe dispute crestine pe acest blog, acestea au fost pe tema: drogurilor, satanismului si mai nou pe teme doctrinare. Pentru a nu se simti unii descurajati pentru oprirea discutiilor dau urmatoarele explicatii.

In primul rand eu cred ca crestinismul este o religie practica si nu doar teoretica. “Nu oricine imi zice: “Doamne, Doamne!” va intra in Imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu”. Mat.5, 21 Pur si simplu eu cred ca pe om, crestinismul il face mai bun in mod practic: in familie, societate, la locul de munca. Daca o discutie nu are in vedere aspectul practic, ea isi pierde valoarea. Pentru ce dezbatem, doar ca sa ne chinuim sa perpetuam o traditie, “ca asa am pomenit noi”, cum se straduiesc catolicii si ortodoxii sa isi pastreze anumite traditii fara relevanta practica?

Altii dezbat doar asa ca sa faca pe “grozavii”, sa arate cat de multe stiu ei.  Asta arata o stima de sine scazuta, si folosirea disputei doar pentru iesirea in evidenta, chiar si ca personaj negativ. Stima de sine este foarte importanta, dar ea se zideste lucrand pentru Hristos cu “darul”(harul) pe care il ai, nu asa “furand peste gard din curtile altora”. Continuă lectura „Ce cred eu despre dezbaterile crestine”

Erorile parintilor in fata adolescentilor

 

Voi insira pe rand manifestari ale adolescentului, apoi voi adauga reactii obijnuite ale parintilor si ce spune biblia legat de comportamentul acela, in atentia parintilor. Voi lasa pe fiecare sa se lase inspirat de vesete, fara sa adaug comentarii suplimentare.

Comportament al adolescentului:

1.      Intrerupe comunicarea. Sunt parinti care minimalizeaza faptele considerandu-le temporale. Se asteapta ca fiul sa uite repede evenimentul. Biblia spune: “El nu isi ia vorba inapoi cand face un juramant in paguba lui.. Cel ce se poarta asa nu se clatica niciodata” Psalmi 15, 4-5

2.      Nerecunostinta. Sunt parinti care compara generatiile intre ele: “Cand eram eu de varsta ta..” Biblia spune: “Prin mandrie se atata numai certuri, dar intelepciunea este cu cel ce asculta sfaturile” Pv. 13, 10.

3.      Incapatinarea. Aici parintii incearca sa induplece prin rugaminti adolescentul sa asculte. “Trebuie sa ne tinem asa mult dupa el..” Biblia spune: “Fratii nedreptatiti sunt mai greu de castigat decat o cetate intarita si certurile lor sunt tot asa de greu de inlaturat ca zavoarele unei case imparatesti” Pv. 18, 19. Continuă lectura „Erorile parintilor in fata adolescentilor”