Vinerea trecuta am avut o seara de rugaciune cu biserica. A fost una din cele mai frumoase de pana acum! Motivele de rugaciune au fost majoritatea axate pe bucurie: bucuria nasterii unui Salvator, bucuria mantuirii, bucuria incercarii, etc.
Dar eu am observat imediat in zilele urmatoare cum Satana parca incearca sa fure bucuria in jurul meu si mie insumi. Am avut discutii cu oameni care se confruntau cu probleme teribile si apasatoare, am vazut si pe unii din colegii mei apasati de asemenea, i-am intrebat, si am vazut ca si pe ei cineva ii necajise.
Ma gandesc la Pavel dupa ce trecuse de furturna marii si ajusese bucuros pe insula Malta, o naparca sa lipit de mana lui. Toti din jur spuneau: „Cu adevarat omul acesta este un ucigas, caci „Dreptatea” nu vrea sa-l lase sa traiasca” Asa gandeau oamenii aceia, era o gandire simpla, nu neaparat vinovata.. Insa Pavel stia in Cine crede si primise mai inainte incredintare ca va calca peste serpi si nu va fi vatamat. (Marcu 16). Pavel plin de credinta a scuturat sarpele in foc. Efectul nu a intarziat sa apara, ceilalti si-au schimbat parerea si ziceau ca este un zeu. Nu va uitati la parerea schimbatoare a oamenilor, parerea lui Dumnezeu conteaza!
Scutura naparca!
Sa fiti binecuvantati!