Am luat cunostinta de curand cu acest curent de gandire, sau ceva in genul asta. Am observat ca isi gaseste placerea in resemnare, ideea este sa fii cat mai trist, ochii cat mai intunecosi, si sa te refugiezi in nefericire. Am vazut si ganduri de sinucidere strecurate cu grija.
Cred ca curentul se bazeaza pe niste avantaje pe care le da postura de victima:
– odihna venita din lipsa de responsabilitate (pentru ca nu ai ce sa faci),
– altii sunt de vina pentru o multime de lucruri rele (eu sunt cel pagubit)
– satisfactia de a nu asculta de autoritate (pentru ca altii sunt de vina)
– postura de victima atrage compasiune in general (se poate intampla oricui)
– te face vizibil (pentru ca este un curent aparte)
Oare sunt intemeiate motivele? De ce adopta tinerii aceste idei?
romoflorin 
