Oamenii mari ai lui Dumnezeu

Citeam articolul fratelui Daniel Brânzei despre minuni și semne și mă gândesc cu inima grea la oamenii mari ai lui Dumnezeu din vechime. Ați observat că aceștia au avut cele mai puține semne și minuni în viața lor? Avraam, David, Ioan botezătorul. Oamenii aceștia au fost practic la 1000 de ani unul. Au fost și sunt stele în istoria poporului lui Dumnezeu, iar despre ultimul Domnul însuși marchează mărimea lui în ochii lui Dumnezeu. Cum de aceștia nu au avut semne și minuni deosebite în viața lor, iar despre ultimul se specifică: ”Nici unul”? Ioan 10,41.

Oamenii aceștia nu au făcut semne și minuni deosebite, iar despre ei Dumnezeu a spus: ”el este prietenul Meu”, ”el este omul după inima mea”, ”el este cel mai mare născut din femeie”. Oare de ce? Continuă lectura „Oamenii mari ai lui Dumnezeu”

”Astăzi” și ”Acum”.

”Câtă vreme se zice: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii.”  (Evrei 3:15)

”Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuirii.”  (2 Corinteni 6:2)

”Astăzi” și ”acum” au un rol important în salvarea divină. În primul rând este vorba de atitudinea omului. Dacă un om spune lui Dumnezeu: ”nu astăzi, nu acum”. Chiar dacă mai apoi primește, atitudinea lui nu e bună, este una mândră și îndoielnică la adresa lui Dumnezeu. Îi pune la îndoială caracterul. Aici nu intră în discuție uimirea lui Toma la inviere. Acolo nu era neascultare în esență. Când auzi chemarea lui Dumnezeu, cel mai înțelept răspuns este acesta: ”Iată-mă trimite-mă! vezi Isaia, sau ”Ce să fac Doamne?!” vezi aposolul Pavel.

”Acum” de asemenea este timpul cel mai important în viață, de exemplu cel mai bun mod de a îndrepta trecutul și viitorul este ”acum”. Mâine este amăgirea perfectă a Satanei. Acum trebuie să fac ceea ce trebuie și cum trebuie pentru ca să fiu bine mâine, sau să îndrept ce a fost ieri. Îmi fac planuri și cercetări, dar în timp ce ”acum” deja am început să trăiescă o viață nouă.

Amânarea este cea mai rafinată neascultare. Evreii când trebuiau să atace pe canaaniți, nu au vrut, au avut inima indoită, se temeau. Apoi au vrut, dar Domnul nu a mai fost cu ei. Au vrut să asculte, dar a fost prea târziu. (Numeri 14,42-45) Ascultarea are un timp al ei și acesta aste ”Astăzi” și ”Acum”

Multe binecuvântări!