Pocăința este un cuvânt de care mulți oameni în general se feresc, deși înțeleg sensul, totuși li se pare ceva straniu, ceva pe care trebuie să îl eviți, un lucru rău, foarte nepopular, ceva despre care mulți oameni vorbesc doar în batjocură. Alții îl defineam prin cei trei ”R” = regret, renunțare și rugăciune.
Pe lângă aspectele ei transformatoare, pocăința în limba greacă, limba Noului Testament, vine din cuvântul ”metanoia” care înseamnă schimbarea minții, ideea este că ea duce la schimbarea faptelor, a caracterului, trebuie să spunem un lucru foarte important și anume că scopul ultim al ei este schimbarea nu doar a minții, a faptelor, sau a caracterului, ci în cele din urmă și cel mai important este schimbarea Stăpânului. Se spune că aceasta este diferența majoră între Petru și Iuda. Amândoi s-au lepădat (fiecare în felul lui), amândoi s-au pocăit, amândoi și-au schimbat faptele (chiar și Iuda a dus banii înapoi și a mărturisit că a vândut sânge nevinovat), dar numai Petru și-a schimbat Stăpântul*.
Doamne ajută să îl schimbăm cât mai mulți!
* Nu există decât doi stăpâni potrivit Scripturii: cel rău și Dumnezeu. Când oamenii spun că sunt neutrii, nu sunt stăpâniți de nimeni, adică doar de ei înșiși, sunt tot sub stăpânirea celui rău, pentru că la judecată vor fi tot fără Mijlocitor, precum cei împătimiți de diverse vicii, sau cel rău.
sursă foto
romoflorin 
Pace sfanta : Crestin 3D ar dori sa avem o colaborare la schimb de linkuri . Dumnezeu sa binecuvanteze lucrarea care o faceti Amin ,
Multe binecuvantari pe „Crestin 3D”! Am pus link-ul vostru.