Spuneam că voi continua ce spunea apostolul Pavel despre cele trei: credința, nădejdea și dragostea.
Apostolul Petru spune că Dumnezeu ne-a născut din nou prin învierea lui Hristos la o nădejde vie. Nădejdea este continuarea credinței. Credința este ușa, dar nădejdea este împărăția. Noi trăim prin nădejde, prin încredere. Dacă nu ajungem că ne încredem în Dumnezeu din inima și din sufletul nostru, nu realizăm mult lucru, pentru că trăim tot în îndoială, teamă și suspiciune, în nesiguranță. Într-o lume rea și schimbătoare, nimic nu este mai important ca un Dumnezeu în care te poți încrede din toată ființa ta și să nu greșești. Încrederea umple marele gol pe care îl creează corupția umană. Încrederea are de a face cu ceea ce a promis Dumnezeu că va face, ia de bun un lucru spus, înainte de a fi, pentru că Dumnezeu este demn de încrederea noastră. Prin asta trăim, zâmbim și suntem cutezători în inimile noastre. Încrederea ne spune că în Dumnezeu avem cu adevărat un sprijin tare. Este un sprijin real, lucrează în timp, lucrează după regulile lui Dumnezeu, dar lucrează, și ne poate cuprinde dacă îl căutăm pe Dumnezeu. Ne putem încrede în Dumnezeu pentru că El ne oferă un viitor sigur, pentru că în El avem nădejde pentru ceea ce va urma. Nu mai suntem singuri, nu mai suntem vulnerabili. Din această relație de sfințenie cu El rezultă această încredere drept efect, sau rod al umblării cu Dumnezeu. Citește zilnic Cuvântul Lui, te va întări și călăuzi în tot ceea ce faci. Petrece timp în rugăciune, aceasta îți va da suficient entuziasm și încredere să poți sări peste obstacolele vieții. Îmbunătățește-ți caracterul, și însoțește-te cu cei sfinți, așa vei deveni tot mai asemeni lui Dumnezeu. Aceasta este calea care aduce nădejde!
sursă foto
Reblogged this on Hickory Romanian Baptist Church – Celebrating A Quarter Century of GRACE 1988 – 2013.