Continui aici articolul precedent.
Domnul Isus după ce a răspuns care este cea mai mare poruncă a adăugat şi aceasta:
Matei 22:39 „Iar a doua, asemenea ei, este: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”
Aici aşi vrea să mă srinjin pe ceea ce spunea apostolul Pavel:
Romani 13:9 „De fapt: „Să nu preacurveşti, să nu furi, să nu faci nicio mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti” şi orice altă poruncă mai poate fi, se cuprind în porunca aceasta: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”
Umătoarele şase porunci din lege fac referire la relaţia noastră cu oamenii şi poate fi rezumată la porunca să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. A iubi pe cineva de fapt înseamnă: să nu îl înşeli, să nu îl defăimezi, să nu îl jigneşti, să te mânii, ştiţi că aşa începe păcatul uciderii ne spunea Domnul Isus în Matei. A iubi pe cineva înseamnă să nu îl pofteşti, afară de cazul soţului, de asemenea să nu doreşti nimic din ce este al lui, lăcomia, în dragostea adevărată aceste lucruri nu sunt practicate. Cinstirea părinţilor este forma supremă a dragostei faţă de ei, şi asta se aplică la orice tip de paternitate: educaţională, spirituală, profesională etc.
Vedem bine că în ceea ce numesc astăzi oamenii dragoste sunt incluse multe din aceste lucruri, şi totuşi ei susţin că se iubesc sincer. Acea dragoste poate fi una firească, emoţională, dar nu acest gen de dragoste îl doreşte Dumnezeu.
Să ne dea Dumnezeu acea dragoste pe care El o doreşte de la noi!
romoflorin 