Chemarea lui Dumnezeu, in ceea ce ma priveste, cred ca este un lucru vital in lucrarea lui Dumnezeu. Mai ales daca te gandesti la biruinta in lucrare. Cine te-a chemat pe undeva devine responsabil pentru ceea ce faci. Cand un om te-a chemat, el e responsabil la un moment dat, daca tu ai ales asa, tu esti responsabil, dar daca Dumnezeu te-a chemat, resursele lui sunt nelimitate pentru implinirea acelei lucrari.
Iosua atunci cand a fost chemat in lucrare primul lucru care i sa intamplat a fost ca:
1. A auzit chemarea direct de la Dumnezeu. (Iosua 1,2) Daca nu iti vorbeste Dumnezeu intr’un fel in mod direct, degeaba incearca oamenii, pastorii, sau cine o mai fi sa iti vorbeasca. Este nevoie de Dumnezeu, este nevoie de Cineva cu autoritate, cu putere, si acea putere adesea trebuie sa fie dumnezeiasca. Neputinta pe care o resimtim de multe ori impune acest lucru. Nu mai avem incredere in noi, nu mai avem incredere in oameni. Avem nevie de Dumnezeu.
Se pune o intrebare, oare suntem noi suficient de dedicati, rabdatori si deschisi incat sa auzim glasul lui Dumnezeu? Pe Dumnezeu il gasesti, il auzi doar daca il cauti cu toata inima. Aici este cred problema pentru care multi nu il aud. Suntem prea grabiti, usori cu Dumnezeu. Cand Dumnezeu vorbeste, pur si simplu vei sti ca El a facut’o si vei intelege primul pas pe care trebuie sa il faci in mod clar.
Noi insa facem greseala lui Samuel sa ghicim chemarea lui Dumnezeu, sa ne dam cu parerea. Samuel zicea in sinea lui despre fii lui Isai: „Acesta trebuie sa fie cel ales!!” Si Dumnezeu ii spunea: „Nu este acesta!”. „Atunci acesta trebuie sa fie!” si Dumnezeu ii spunea: „Nu este acesta!”. Si asa a facut Samuel pana la ultimul, si nu era niciunul. David era in alta parte. Sa incetam sa mai ghicim, probabil ca nici una din optiunile pe care le vedem nu sunt alegerile lui Dumnezeu pentru noi. Primul pas: Sa auzim chemarea lui Dumnezeu in mod personal.
2. Sa primim confirmarea oamenilor in acord cu chemarea lui Dumnezeu. Lui Iosua oamenii i-au spus: „Te vom asculta in totul, cum am ascultat de Moise. Numai Domnul, Dumnezeul tau, sa fie cu tine, cum a fost si cu Moise!” (Iosua 1,17). Nu este suficient sa auzim chemarea de la Dumnezeu, oamenii vor confirma aceasta chemare, cu exceptia vrajmasilor. Insa ceilalti oameni ai lui Dumnezeu vor confirma, sau vor incuraja chemarea ta. Dumnezeu vorbeste si lucreaza prin oameni. Si inainte (cand Moise la prezentat poporului) dar si dupa (cand poporul i-a fagaduit credinciosie). Insa Iosua nu a putut porni la lucru decat atunci cand Domnul ia vorbit. Al doilea pas: Confirmarea chemarii de catre oameni.
3. Este nevoie de calauzirea supranaturala a lui Dumnezeu. Cand Domnul iti da o chemare, El va incepe sa te calauzeasca in mod supranatural. Vedem la Iosua ca Dumnezseu il trece Iordanul in mod miraculos, apoi i se descopera inaintea luptei cu cetatea Ierihon. Si Dumnezeu nu inceteaza sa il calauzeasca in mod miraculos, supranatural. Atunci cand Dumnezeu te cheama, El randuieste in viata ta anumite contexte favorabile, favoruri in interesul chemarii. Aceste favoruri nu asigura lucrarea ta pana la sfarsit, insa pentru primul pas intotdeauna. Este nevoie de o calauzire supranaturala. In noi nu este putere pentru lucrare. Este o nasabuinta sa pleci cu increderea: „Doamne iti multumesc ca m-ai chemat, de acum stiu ce trebuie sa fac!” Nici nu stim, nici nu putem. Retetele lui Dumnezeu de biruinta sunt unice. Iordanul a fost trecut prin actiunea cu chivotul, Ierihonul prin actiunea preotilor si a cantaretilor, cetatea Ai, prin cercetarea lui Acan, s.a.m.d. Toate acestea sunt calauziri supranaturale, unice, care oricat le-ai cerceta nu le poti gasi necaieri. Sunt in inima lui Dumnezeu, biruinta vine de la Dumnezeu, El o dicteaza cum trebuie sa se intample si cu cine. Al treilea pas: Calauzirea supranaturala a lui Dumnezeu.
Doamne ajuta!
romoflorin 