IMUNITATEA FATA DE CUVANTUL LUI DUMNEZEU

* Am preluat acest articol de pe grupul descultii, prelucrat si selectat de Florina Bonca, de la care m-am obijnuit sa preiau mesaje, ganduri interesante, spirituale.

Aceasta este o stare in care unii crestini pot ajunge (!!)

Definitie:

A fi imun la Evanghelie, sau la predici, inseamna a asculta Cuvantul lui Dumnezeu, a pretinde ca-l iubesti dar fara sa fii transformat de El, fara sa faci ce i-ti spune. Inseamna sa devii atat de nesimtitor, de impietrit, incat inima ta nu mai este miscata de El si nu mai esti deloc afectat de ce spune.

Cei mai multi poate spuneti , „slava Domnului ca eu acord atentie predicilor, pe mine Cuvantul inca ma mai misca, eu sunt ferit pentru ca vin la biserica, ma aflu in adunarea sfintilor, etc. Iti multumesc Doamne, ca nu sunt ca si Saul, sau ca si fatarnicii de copii ai lui Israel ! Si ca eu nu sunt un Iuda Iscarioteanul !” Dar vom vedea ca cele mai incredibile exemple ale imunitatii la Cuvant, nu sunt oamenii ireligiosi, oamenii de pe strada, nu sunt cei nedusi la Biserica.

Mai degraba sunt cei ca Solomon, expusi in permanenta Cuvantului Domnului, cei frecvent aflati in prezenta predicilor si confruntati cu ele, dar care nesocotindu-le se impietresc si se imunizeaza fata de efectul intepator si taios al Cuvantului , fara ca macar sa-si dea seama de ce li se intampla !!

Solomon l-a iubit de-adevaratelea pe Dumnezeu ! Avea un mare respect pentru casa lui Dumnezeu si era curat din punct de vedere moral. Insa avea in viata lui niste exceptii ! De fapt, aceste „exceptii” sunt cele care-i vor ruina viata si care i-au adus rusinea.

Vedem astfel ca este posibil sa-l iubim cu adevarat pe Dumnezeu, sa ne daruim Lui si cauzei Fiului Sau in aceasta lume, sa contribuim cu bani si sa ne dedicam timpul nostru lucrarii Sale, dar cu toate acestea, sa ramana in vietile noastre domenii care sa fie in totala contradictie cu Cuvantul Lui.

Solomon


A REFUZAT SA-O RUPA COMPLET CU EGIPTUL !

SCUZELE PRODUSE ASTAZI DE NOI, FIE ROSTITE SAU NEROSTITE

„Da stiu ce spune Biblia despre separarea mea de lume ! Am ascultat toate predicile despre (impotriva) relelor lumii, dar faptul ca gasesc tot timpul cusururi la pastor, la frati, ca-i vorbesc de rau pe altii, ca-mi lipseste interesul fata de castigarea altora la Hristos, nu face parte din lume. Nu le consider asa de rele ca betia, curvia, sau hotia, care evident sunt din lume. Pe deasupra stiu ca am nevoie de timp sa ma schimb!”

Timp pentru ce? Ca sa te obisnuiesti mai mult cu ele, ca sa solidifice firava ta legatura cu lumea?

Iacov 2:10 „Cine pazeste toata Legea si greseste intr-o singura porunca, se face vinovat de toate”

Prin a ingadui un singur pacat in viata noastra ne dezarmam singuri si ne lipsim de apararea (protectiei) constiintei noastre impotriva altora. Cel ce poate sa-si sfideze constiinta pentru unul singur nu poate pleda nevinovat fata de un altul, pentru ca daca nu este speriat de Dumnezeu (in constiinta lui) din cauza unuia singur nu va fi nici de celelalte.

„Cum as putea sa fac asta si sa pacatuiesc impotriva lui Dumnezeu?” a spus Iosif atunci cand i s-a oferit nu numai sa se culce cu nevasta lui Potifar ci si sa minta! Pentru el porunca a 9-a a fost la fel de importanta ca si a 7-a” (William Gurnall)

APLICATIE:
Cred ca acum suntem pregatiti sa-l intelegem pe Isus in radicalele lui afirmatii din Matei 5:29-30, unde Isus a zis ca, daca mana ta te impinge in pacat, tai-o !- Daca, ochiul face, scoate-l !- Nu a spus, suceste-o la spate, sau rupe-o, ci RETEAZ-O ! -NU a spus, invineteste-l, ci, SCOATE-L !

SEVERITATEA LIMBAJULUI lasa sa se intrevada, inconfundabilul mesaj al lui Hristos celor deveniti imuni la predici, la indemnurile Duhului Sfant, nemiscati de mustrari: – curvesti? OPRESTE-TE!; – Minti? INCETEAZA! ;- Furi? NU O MAI FA! ;- Te certi cu fratii? IUBESTE-I! ; – Urasti pe cineva? POCAIESTE-TE degraba!

Ajutorul Lui este necesar !
Psalmul 139:23-24
„Cerceteaza-Ma, Dumnezeule si cunoaste-Mi inima ! Incearca-Ma si cunoaste-Mi gandurile! Vezi daca sunt pe o cale rea, si du-ma pe calea vesniciei ! „

„Nici o faptura nu este ascunsa de El, ci totul este gol si descoperit inaintea ochilor Aceluia cu care avem de-a face” (Evrei 4:13)

„Caci Dumnezeu vede purtarea tuturor, priveste pasii fiecaruia. Nu este nici intuneric, nici umbra a mortii, unde sa se poata ascunde cei ce fac faradelegea. Dumnezeu n-are nevoie sa priveasca multa vreme, ca sa traga pe un om la judecata inaintea Lui” (Iov 34:21-23)

Descopera-ti acum singur pacatul pentru ca mai tarziu sa nu-ti arate Dumnezeu rusinea

Despre prietenie

„Prietenia este o haina de calitate, care nu se arunca la prima pata, ci se curateste si se foloseste in continuare.”

Calitatea unui om nu consta in a nu face greseli, ci in capacitatea de a ierta si ridica. Problema noastra nu este ca evoluam prea repede, ci ca alunecam prea des, uneori, de aceea ar trebui sa intelegem sensul prieteniei sanatoase.

Insa prietenia nu trebuie sa aibe doar latura aceasta de iertare si acceptare, ci si una de responsabilitate si aceea didactica. Prieteniile astazi se lauda cu sintagma: „eu nu te invat pe tine ce trebuie sa faci!” – „Multumesc! Esti modest, dar as avea nevoie totusi de cineva de lacare sa am ce invata.” De aceea este nevoie ca in relatiile noastre sa ne ascutim topoarele reciproc unii altora si sa ne reglam tirul la pusca. Daca un prieten nu poate face asta inseamna ca nu iti e prieten, iar daca tu nu poti accepta asta de la prietenul tau, nici tu nu ii esti prieten.

MINUNATA GARANŢIE


nu te teme, căci Eu sunt cu tine;

Isaia 41.10

Când trecem prin suferinţe sau suntem chemaţi în slujba Domnului căutăm adesea să facem provizii de puteri, deoarece băgăm de seamă că puterea noastră pe care ne bizuim este limitată şi insuficientă pentru nevoile noastre. Atunci să ne păzim să nu ne lăsăm doborâţi, căci aici avem făgăduit tot ce avem nevoie. Puterea lui Dumnezeu este nelimitată şi chiar această putere El vrea să ne-o dea; şi făgăduinţa Lui este că ne va fi dată. El vrea să ne fie hrană pentru suflet şi sănătate pentru trup. Este cu neputinţă să se spună câtă putere poate să pună El într-un om; când această putere divină ne umple, slăbiciunea omenească nu mai este o piedica.

Nu ne mai amintim noi de timpurile de lucru şi încercări deosebite, când am primit o putere de care ne miram noi înşine? Eram liniştiţi, în pace în pericol, supuşi încercării, răbdători în suferinţă, îndurând cu blândeţe dispreţul sau opoziţia. Într-adevăr, Dumnezeu ne dă o putere neaşteptată în încercările mari, aşa încât nu ne mai recunoaştem pe noi înşine; cei slabi ajung curajoşi, cei neînvăţaţi primesc înţelepciune, cei timizi primesc la timpul potrivit ceea ce trebuie să spună. Sentimentul slăbiciunii noastre ne poate clătina, dar făgăduinţa lui Dumnezeu ne redă viaţa. Doamne, întăreşte-mă ”după făgăduinţa Ta”.

Viciul

Viciul este capitularea in lupta, o bucurie falsa in locul uneia reale.

Eminescu spunea ca Iadul este pavat cu intentii bune, asa incep si viciile.

Cele mai multe vicii se nasc din lipsa de activitate, scop in viata.

Viciul este un obicei invatat si vine niciodata dintr-o data.